Home Actualitate ProfesionalăRomânia, la jumătatea consolidării fiscale. Urmează partea cea mai grea

România, la jumătatea consolidării fiscale. Urmează partea cea mai grea

by M Daniela
România, la jumătatea consolidării fiscale. Urmează partea cea mai grea

Nazare: România se află la jumătatea consolidării fiscale, iar partea rămasă va fi mai dificilă

România se află la jumătatea drumului de consolidare fiscală, iar partea care mai rămâne de parcurs este mult mai dificilă, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în plenul Senatului. El a explicat că toleranța populației față de noi măsuri de ajustare a deficitului bugetar este din ce în ce mai mică, astfel încât ceea ce urmează este mai greu decât ce s-a parcurs până acum.

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii simple intitulate „Bugetul statului la ora adevărului; Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, depusă împotriva sa de AUR. Moțiunea a fost respinsă de plenul Senatului, cu 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.

Ministrul respinge acuzația privind „două contabilități”

Alexandru Nazare a afirmat că titlul moțiunii formulează o acuzație gravă, pentru că atinge încrederea în cifrele statului. El a explicat că ceea ce moțiunea numește două metodologii sunt, de fapt, cele prevăzute de lege, folosite de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Prima este metoda națională, numită cash, care înregistrează banii în momentul în care intră sau ies efectiv din trezorerie, iar pe baza ei se publică execuția bugetară. A doua este metoda ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care ia naștere obligația, indiferent de ziua plății, și pe ea se judecă procedura de deficit excesiv.

Ministrul a subliniat că deficitul României scade indiferent de metodologia prin care este calculat și că nu există „o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles”. El a precizat că în 2025 deficitul cash a fost de 7,65% din PIB, iar deficitul ESA, confirmat de Eurostat, de 7,8%. În execuția cash, după primele nouă luni ale acestui an, deficitul este de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, adică aproximativ 24 de miliarde de lei mai puțin. În metodologia europeană, deficitul primului semestru este de 3,4% din PIB, față de 3,6% din PIB în 2025 și 3,7% în 2024, iar deficitul anual a coborât de la peste 9% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025.

Clarificări privind facturile neplătite și datele publicate

Nazare a venit și cu clarificări privind diferența de 28 de miliarde de lei atribuită integral unor facturi neplătite. El a arătat că mai mult de jumătate din această sumă nu provine de pe cheltuieli, ci de pe venituri, iar dintre cheltuieli un singur miliard din 28 poate fi atribuit stocului de facturi neplătite. Oficialul a menționat că cifra ESA nu este calculată de ministrul Finanțelor, ci de Institutul Național de Statistică, împreună cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională și Comisia Națională de Strategie și Prognoză, iar datele sunt publice pe site-ul INS și pe cel al Eurostat. El a amintit că la ultima vizită a Eurostat în România, din iunie 2026, nu au existat constatări.

Ministrul a atras atenția că agențiile de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, cu estimări pentru deficitul din 2026 între 5,8% și 6,2% din PIB, în jurul țintei asumate, dar au păstrat perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că încrederea lor depinde de măsurile din lunile următoare.

You may also like

Leave a Comment