România îmbătrânește accelerat: un sfert din populație are peste 60 de ani
România traversează o transformare demografică profundă, cu efecte directe asupra pieței muncii, sustenabilității sistemului de pensii, sănătății și protecției sociale. Avertismentul vine de la vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva, care atrage atenția că numărul persoanelor vârstnice crește constant în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale.
Conform datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, pe un trend descendent. Un sfert dintre aceștia, respectiv 25,7%, aveau peste 60 de ani, adică 4,89 milioane de persoane. Femeile reprezentau majoritatea acestei categorii, cu o pondere de 58,7%.
Indicele de îmbătrânire demografică, în creștere accelerată
Un indicator relevant pentru gradul de îmbătrânire al populației este indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut, în decurs de zece ani, de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016, la 135,9 în 2026. Cu alte cuvinte, România are tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populația tânără.
Persoanele de 65 de ani și peste erau, la 1 ianuarie 2026, în număr de 3,903 milioane, reprezentând 20,5% din populația rezidentă. Bărbații din această categorie – 1,555 milioane – reprezentau 16,7% din totalul bărbaților rezidenți, iar femeile – 2,349 milioane – 24,1% din totalul femeilor rezidente.
Cele mai îmbătrânite regiuni și impactul pe piața muncii
În profil teritorial, cele mai mari ponderi ale populației vârstnice se regăsesc în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Regiunile cu populația cea mai îmbătrânită sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (peste 22%), iar cea mai „tânără” regiune este București-Ilfov (18,1%).
Pe piața muncii, rata de ocupare pentru persoanele de 60-64 de ani era, în 2025, de 38,5%, pentru cele de 65-69 de ani de 5,2%, iar pentru cele de 70-74 de ani de 1,1%, în condițiile în care rata națională de ocupare era de 48,3%.
Declin demografic continuu din 1992
Ultimul an cu spor natural pozitiv al populației a fost 1991. Din 1992 până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative, iar în perioada 2020-2025 declinul s-a accelerat, fără excepții lunare. În septembrie 2026, numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuților-vii, iar 40,8% dintre decese s-au înregistrat la persoane de 80 de ani și peste.
Proiecții pentru 2080
Conform celor mai recente proiecții ale INS, populația rezidentă ar urma să ajungă la 15.633.200 de persoane în anul 2080, în scădere cu 17,9% față de nivelul de la 1 ianuarie 2025. Ponderea populației tinere ar urma să scadă la 13,7%, cea a adulților la 60,4%, iar ponderea persoanelor de 65 de ani și peste să crească la 25,9%.