Home Actualitate ProfesionalăFrauda alimentară în UE: suplimente, pește și carne în top. Ce s-a găsit în România

Frauda alimentară în UE: suplimente, pește și carne în top. Ce s-a găsit în România

by M Daniela
Frauda alimentară în UE: suplimente, pește și carne în top. Ce s-a găsit în România

Suplimentele alimentare, peștele și carnea, în topul suspiciunilor de fraudă alimentară din UE

Piața europeană a produselor agroalimentare se confruntă în continuare cu numeroase practici înșelătoare, iar România apare în raportul lunar al Comisiei Europene privind suspiciunile de fraudă agroalimentară, atât ca țară de origine a unor produse suspecte, cât și ca loc unde au fost depistate nereguli.

Din totalul celor 803 notificări procesate prin rețeaua europeană de alertă iRASFF, 164 de cazuri au generat suspiciuni de fraudă economică și falsificare de produs, potrivit datelor centralizate în raport.

Suplimentele alimentare, pe primul loc

Cele mai numeroase nereguli au fost depistate în cazul suplimentelor alimentare și al alimentelor fortifiante, cu 48 de suspiciuni de fraudă. Urmează peștele și preparatele din pește, cu 14 suspiciuni, carnea și produsele din carne, exceptând carnea de pui, cu 10 suspiciuni, și grăsimile și uleiurile, cu 9 suspiciuni.

În cazul suplimentelor și al alimentelor fortifiante, neregulile au vizat mențiuni de sănătate neconforme sau înșelătoare, prezența unor ingrediente sau extracte vegetale neautorizate pe piața UE, dar și discrepanțe între concentrațiile de substanțe active declarate pe etichetă și cele reale. Astfel de probleme au fost identificate inclusiv în România și Franța, ca țări de origine a unor suplimente alimentare comercializate online în Germania, țara care a declanșat alerta de securitate.

Apă adăugată ilegal în pește și specii substituite

În cazul peștelui și al preparatelor din pește, principalele suspiciuni au constat în adăugarea ilegală de apă, prin glazurare excesivă nedeclarată pentru a crește artificial greutatea, în tratamente neautorizate ale cărnii și în substituirea speciilor scumpe cu unele ieftine, precum pangasius.

La carne au fost constatate cazuri de falsificare a documentelor de trasabilitate, depășiri ale limitelor legale de aditivi, respectiv nitriți și nitrați, și utilizarea nedeclarată a cărnii separate mecanic.

Ulei de măsline contrafăcut și miere cu enzime adăugate

Sectorul grăsimilor și al uleiurilor rămâne vulnerabil la declasarea sau falsificarea uleiului de măsline extra virgin, amestecat cu uleiuri vegetale ieftine sau cu ulei lampant necomestibil, și la contrafacerea denumirilor de origine protejată. Un astfel de caz a fost identificat și în România: Germania a notificat un caz de contrafacere a unui ulei de măsline extra virgin cu denumire de origine protejată, originar din România și comercializat online.

Și mierea din România a fost vizată de alertele europene. În urma unor notificări venite din Cehia, specialiștii au identificat miere românească cu adaos de alfa-amilază din surse externe, în contextul în care enzimele industriale sunt utilizate ilegal de unii procesatori pentru a masca adaosurile de siropuri de zahăr sau pentru a simula artificial maturarea mierii.

Controalele oficiale, principala sursă de depistare

Marea majoritate a neconformităților cu suspiciune de fraudă au fost scoase la iveală în timpul controalelor oficiale, 82 de cazuri, și al inspecțiilor la frontierele UE, 25 de cazuri. Sesizările venite din partea consumatorilor și auto-verificările efectuate de companii au contribuit cu câte 20, respectiv 14 cazuri la depistarea neregulilor.

Potrivit reglementărilor europene, notificările de suspiciune nu reprezintă fraude condamnate definitiv prin instanță, ci constituie semnale operative care obligă autoritățile naționale de control, precum ANSVSA și ANPC în România, să declanșeze investigații amănunțite și să retragă loturile neconforme de la raft.

You may also like

Leave a Comment