Consiliul Fiscal: ținta de deficit de 6,25% din PIB, posibil de atins, dar cu riscuri legate de fondurile europene
Deficitul bugetar cash ar putea ajunge la ținta de 6,25% din Produsul Intern Brut în acest an, însă absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor prevăzute în buget sunt principalele riscuri pentru execuția bugetară, arată opinia Consiliului Fiscal privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026.
Consiliul Fiscal notează că rectificarea are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore care a creat incertitudine și a afectat evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc s-a accentuat, ceea ce explică probabil și scăderea investițiilor străine directe.
În plus, mediul internațional ostil — războaie îndelungate, o nouă creștere a prețurilor la energie și materii prime denominate în dolari, o înăsprire a politicilor monetare ale FED și BCE — a afectat suplimentar economia autohtonă. Rectificarea era prima urgență a noului Guvern și va elimina întârzierile la plata unor facturi.
Deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor după nouă luni, de 3,8% din PIB, este mult sub nivelul de 5,35% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Consiliul Fiscal precizează însă că acest deficit trebuie judecat și în raport cu eventualele întârzieri de plăți, care pot viza facturi din programul Anghel Saligny, rambursări de TVA, nevoi apărute în execuția unor ministere, obligații apărute intempestiv, cum este suma câștigată de magistrați în instanță, dar și cofinanțările și decalajul de rambursare din PNRR.
Criza politică a îngreunat emiterea de obligațiuni ale României, creând dificultăți în asigurarea fluxurilor de lichidități, iar asigurarea necesarului de finanțare a deficitului și refinanțării datoriei publice a fost considerabil îngreunată, potrivit instituției. Consiliul Fiscal atrage atenția că execuția bugetară este urmărită cu atenție de Comisia Europeană și de agențiile de rating, iar ajustarea deficitului în 2025 și 2026 a permis evitarea unei retrogradări a riscului suveran; dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea devine iminentă.
Cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an rămâne absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor prinse în proiecția de buget. Alte riscuri sunt reprezentate de posibile șocuri externe și de presiuni pe buget din obligații mai vechi sau recente ale statului, cum sunt cele față de magistrați, care pot fi eșalonate pentru a atenua impactul.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, de circa 8 miliarde euro, din care 6,5 miliarde pe componenta granturi și 1,5 miliarde pe componenta împrumut. În consecință, încasarea sumelor aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit.
La finele lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă a fondurilor structurale și de coeziune din cadrul financiar multianual 2021-2027 era de 30,8% pe programele naționale și de 27,4% pe totalul programelor naționale și regionale. Pe ansamblul PNRR, rata de absorbție efectivă, exclusiv prefinanțări, era de 54,9%, cu 63,8% pe granturi și 36,4% pe împrumuturi.
Consiliul Fiscal reafirmă că lupta împotriva evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale este esențială pentru creșterea veniturilor și continuarea corecției fiscal-bugetare, iar cheltuielile bugetare pot fi ajustate în acest scop. De asemenea, o evoluție mai defavorabilă a PIB este posibilă, dar este compensată, în proiecția CNSP, de prognoze prudente privind deflatorul PIB. Deficitul contului curent este proiectat de CNSP la 7,7% din PIB în 2026, peste pragul de 4% din Procedura de Dezechilibre Macroeconomice a Comisiei Europene.
Îndeplinirea angajamentului de reducere a deficitului în cadrul procedurii de deficit excesiv este judecată după metodologia europeană ESA, care nu este influențată de amânarea unor plăți, deoarece veniturile și cheltuielile se înregistrează pe bază de angajamente. Calculul deficitului ESA este definitivat după încheierea anului calendaristic.
