Noi proteste de amploare la Tirana: mii de oameni cer demisia premierului Edi Rama
Capitala Albaniei a fost din nou scena unor manifestații de amploare sâmbătă, când protestatarii s-au adunat la Tirana pentru a denunța condițiile precare de studiu, corupția și pentru a cere demisia prim-ministrului Edi Rama. Mobilizarea vine după o săptămână marcată de violențe, urmată de o relativă revenire la calm.
O primă adunare, organizată de opoziție, era prevăzută la prânz în centrul orașului, iar o a doua, convocată de studenți, urma să aibă loc în fața Ministerului Educației, la ora 14:00. De asemenea, artiștii au lansat un apel la proteste în cursul dimineții de sâmbătă.
Un val de nemulțumire care depășește cererile studențești
Studenții și liceenii s-au alăturat protestelor la jumătatea lunii octombrie, odată cu începerea școlii, dând un nou impuls unei mișcări care durează de peste 130 de zile. „Este multă furie”, a declarat Sidorela Vatnikaj, o militantă de 27 de ani, care vorbește despre o „revoluție” începută în luna mai împotriva unui proiect turistic legat de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner.
„Nu este doar o problemă a studenților sau a luptei pentru mediu, ci și o problemă de stat de drept și de justiție”, a adăugat ea. Proiectul imobiliar într-o zonă naturală protejată a fost prezentat pentru prima dată în 2024, însă declanșatorul real al mișcării a fost apariția, la sfârșitul lunii mai, a gardurilor cu sârmă ghimpată pe plajele din Zvernec, la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Tirana.
„Dacă particip” la mobilizare, explică Asim, un student de 20 de ani care nu dorește să își dezvăluie numele de familie, „este pentru că nimic nu funcționează cu adevărat” în Albania, țară care aspiră să se alăture Uniunii Europene. Albania ocupă locul 91 din 182 de țări în ultimul clasament al organizației Transparency International, realizat în 2025.
Semnele violențelor din octombrie sunt încă vizibile
În timp ce apelurile la protest circulau pe rețelele sociale și turiștii se plimbau prin piața centrală Skanderbeg, unele clădiri publice din capitală au fost închise, cu obloanele coborâte sau intrările blocate în spatele unor plăci metalice mari. Pietrișul a fost folosit în locul pavajului pe trotuarele din centrul orașului, unde multe semafoare au încă firele atârnând, smulse pentru a dezactiva camerele de supraveghere.
Acestea sunt urmele violențelor care au avut loc începând cu 13 octombrie și care au provocat peste 300 de răniți, potrivit autorităților. Atunci au fost vizate bănci și ministere, iar pentru prima dată forțele de ordine au folosit gloanțe de cauciuc. În acea zi, mii de studenți și liceeni s-au alăturat mișcării, în urma unui apel la mobilizare națională lansat cu trei zile înainte.
O mișcare fără lider, cu revendicări în continuă extindere
Fără un lider identificat, mișcarea a cerut inițial anularea proiectului turistic, precum și revizuirea legilor privind ariile protejate și investițiile strategice. Ulterior, au fost criticate condițiile de predare și lipsa de perspective, în contextul în care peste 1,5 milioane de locuitori au părăsit țara după 1990. În prezent, în Albania mai trăiesc aproximativ 2,3 milioane de locuitori.
Timp de luni de zile, protestatarii au mărșăluit pașnic în fiecare zi prin Tirana, oprindu-se în fața birourilor prim-ministrului aflat la putere din 2013, pentru a-i cere demisia. În această săptămână, scaunele roșii amplasate de mișcarea de protest în fața sediului guvernului, ca o invitație la dialog, au rămas goale. Sâmbătă dimineața a fost difuzat un videoclip în care apărea o masă de beton improvizată, înconjurată de două perne, cu un mic panou pe care scria „dialog”.
Premierul denunță un „război hibrid”
Liderul socialist Edi Rama vorbește despre „un război hibrid”, despre o violență „orchestrată de mâini antrenate în acest scop și alimentată din exterior, de actori străini”. El a publicat o listă cu aproximativ 40 de persoane, indicate prin inițiale, dar cu fotografii, despre care susține că au participat la violențe. De asemenea, premierul a menționat intenția de a crea un „registru special” al participanților violenți, pentru a împiedica aceste persoane să călătorească în țările Uniunii Europene.
„Nu suntem infractori”, susține Arta Lita, o tânără de 18 ani. „Pur și simplu vrem o viață mai bună pentru părinții noștri, pentru noi înșine”, spune ea, „un viitor în țara noastră care se prăbușește sub povara corupției”, unde salariul mediu brut ajunge la aproximativ 930 de euro.
