Profituri record pentru băncile occidentale în Europa Centrală și de Est. România, printre piețele cu rentabilitate ridicată
Băncile din vestul UE cu expunere pe Europa Centrală și de Sud Est (ECE/ESE) se tranzacționează la evaluări mai ridicate decât media regională, cu raporturi medii preț/valoare contabilă de aproximativ 1,7, respectiv 1,6, în octombrie 2026, în pofida unui context de piață volatil. Datele provin dintr-o analiză amplă dedicată sectorului bancar din regiune.
Rentabilitatea capitalurilor proprii (RoE) rămâne avantajul principal al băncilor din ECE/ESE: 15–16% în 2025 și în primul semestru din 2026, față de aproximativ 9% în zona euro și 8–10% pe piața austriacă, pe bază neconsolidată. Diferența de 7–8 puncte procentuale depășește media pe termen lung de circa 6 puncte. Opt dintre cele douăsprezece piețe principale din regiune au o RoE de 14–15% sau mai mult, inclusiv România, marcată de un context economic mai slab, și Ungaria, cu taxe bancare ridicate, care generează rentabilități de 14–16% în 2026.
Profiturile cumulate ale băncilor din ECE/ESE au fost record în 2024 (29,8 miliarde EUR) și 2025 (31,5 miliarde EUR), iar pentru 2026 se preconizează rezultate apropiate de aceste niveluri. Evoluția este susținută de un context macroeconomic rezilient, de un ciclu robust al creditării și de orientarea politicilor băncilor centrale într-o direcție favorabilă profitabilității.
Impozitele pe profiturile suplimentare din Ungaria, România și Slovacia au totalizat aproximativ 1 miliard EUR în fiecare dintre anii 2024 și 2025 și au crescut la 1,8 miliarde EUR în 2026, ceea ce evidențiază nivelul ridicat al profiturilor efective generate în regiune. În următorii cinci ani, până în 2030, profitul cumulat din ECE/ESE ar putea ajunge la 37–38 de miliarde EUR, nivel comparabil cu cel din Italia (36,3 miliarde EUR în 2025), dar sub cel din Spania (41,9 miliarde EUR).
Calitatea activelor se menține solidă pe principalele piețe. Ratele creditelor neperformante se situează în jurul a 2,7% în ESE, față de maximul istoric de 20% din 2013, și se stabilizează în jurul a 1,8% pe piețele EC-3, față de vârful de 8,4% din 2015, comparativ cu aproximativ 2% în zona euro. În sectoare ciclice precum proprietățile imobiliare comerciale, ratele sunt în majoritatea cazurilor mai mici decât în Austria și Germania.
Perspectivele de creștere diferă de la o piață la alta: România și Slovacia au economii cu performanțe mai slabe, în timp ce alte state au un potențial structural ridicat. Regiunea ar urma să depășească, în medie, ritmul de creștere al Europei de Vest. Ungaria s-ar putea remarca din 2027 printr-o creștere bazată pe convergență „după modelul polonez”, iar o traiectorie credibilă de aderare la zona euro ar putea impulsiona intermedierile financiare.
Ritmul mediu de creștere a creditării ar trebui să se mențină în jurul unor valori de două cifre, susținut de fundamente economice interne solide, de finanțarea UE, de stimulentele fiscale din Germania și de reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Finanțarea persoanelor fizice rămâne un motor puternic, cu un potențial de avans de 10–12% pe an pe ansamblul piețelor analizate.
Consolidarea sectorului se accelerează, iar Polonia și România au fost cele mai active piețe la procesele de fuziuni și achiziții. Pe termen lung, România rămâne una dintre piețele cu perspective atractive, cu potențialul de a se număra printre cele mai mari trei piețe bancare din ECE/ESE, după Polonia și Cehia, atât din perspectiva valorii activelor, cât și a capacității de generare a profitului, care poate depăși 4 miliarde EUR pe an până în 2030.
Băncile austriece continuă să își consolideze prezența în regiune, reprezentând aproximativ 29% din expunerile băncilor străine în EC și 33% în ESE. Sub rezerva finalizării tranzacțiilor anunțate recent, Erste devine cea mai mare bancă din EC, iar RBI se situează pe locul al treilea în ESE. UniCredit și-ar putea crește substanțial prezența în EC prin revenirea în Polonia, iar OTP își continuă extinderea prin achiziția băncii baltice Luminor.
Realinierea geopolitică deschide noi oportunități în Turcia, Asia Centrală și Caucaz. Expunerile nominale față de această regiune au crescut din 2022, ajungând la 340 de miliarde USD în Turcia și la aproximativ 37 de miliarde USD în Caucaz și Asia Centrală. Dezvoltarea relațiilor comerciale și a investițiilor străine directe ar putea justifica o creștere suplimentară a prezenței băncilor străine, astfel încât expunerile să ajungă la 20–30% din PIB în Turcia și la 10–20% din PIB în Caucaz și Asia Centrală. Kazahstanul și Uzbekistanul par deosebit de bine poziționate pentru a beneficia de aceste tendințe.
