Comisia Europeană a aprobat planul Italiei de subvenționare a centralelor pe gaze pentru reducerea prețului energiei
Comisia Europeană a acceptat la finalul săptămânii trecute planul Italiei, în esență un ajutor de stat, de a reduce prețurile energiei electrice prin subvenționarea parțială a centralelor electrice pe gaze. Măsurile sunt în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, a precizat biroul premierului Giorgia Meloni într-un comunicat emis vineri, iar Roma va acționa pentru a menține condiții egale pe piața internă.
Ca urmare a acordului, Italia va notifica Comisiei măsurile temporare în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, iar Comisia le va evalua cu prioritate, a transmis Guvernul de la Roma. Comunicatul nu a explicat termenii acordului, dar este vorba, în esență, de o subvenționare a centralelor pe gaze, care determină în foarte multe ore prețul din piața de energie electrică, sistemul fiind al prețului marginal, cel în care prețul final pe un interval de timp este dat de ultima centrală care intră în piață pentru a acoperi cererea.
O problemă structurală legată de dependența de gaze
Problema pe care Roma încearcă să o rezolve este una structurală. În raportul său de țară privind Italia, publicat în iunie, Comisia Europeană a afirmat că prețurile la electricitate pentru gospodării și companii rămân printre cele mai mari din UE și a asociat această situație, în mare parte, cu dependența sistemului italian de gaze. În 2024, gazul a stabilit prețul energiei electrice în 61,4% din ore. În 2025, prețul mediu angro al energiei electrice în Italia a fost de 116 EUR/MWh, comparativ cu o medie europeană de 85 EUR/MWh, fiind cea mai mare valoare înregistrată printre statele membre ale UE, conform analizei Comisiei.
În esență, Italia dorește să reducă o parte din costurile incluse în ofertele de preț ale centralelor pe gaz de pe piața angro de energie electrică. Legea italiană prevede rambursarea anumitor componente ale tarifelor de transport al gazelor și un mecanism suplimentar legat de costurile ETS, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Dacă anumite costuri suportate de aceste centrale sunt în final suportate de stat, legislația italiană impune ca acest beneficiu să se reflecte în ofertele de vânzare transmise pe piață.
Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, Rețelelor și Mediului din Italia (ARERA) trebuie să verifice acest transfer. Dacă un producător primește rambursarea acestor costuri, dar nu o reflectă corespunzător în oferta sa, legea prevede recuperarea fondurilor și posibilitatea unor sancțiuni. Mecanismul este conceput astfel încât reducerea costurilor centralei marginale să poată scădea prețul angro pentru întreaga piață, nu doar costurile producătorului care primește rambursarea. O formă a acestui mecanism a mai fost aplicată, cu câteva deosebiri, și în Spania.
Asemănări cu situația din România
Prima asemănare cu România este legată de prețul spot mare al energiei, care în România a fost, anul trecut, de 108 euro/MWh, deci destul de aproape de cel din Italia. Apoi, este vorba despre mixul energetic. Undeva la 41% din consumul total de energie electrică al Italiei, de peste 310 TWh în 2025 (cam de șase ori cât al României), este dat de centralele pe gaz, în ciuda expansiunii solarului și a stocării.
Situația din România este sensibil diferită, în condițiile în care centralele pe gaz acoperă undeva la sub 20% din consumul anual în condiții normale. Dar lucrurile este posibil să se mai schimbe, în condițiile în care este programată intrarea în uz a circa 2.500 MW noi în centralele pe gaze (Mintia, Iernut și alte câteva mai mici), iar un reactor nuclear urmează să fie oprit cam trei ani. Astfel, este posibil ca, în ciuda boom-ului regenerabilelor și a bateriilor, centralele pe gaz să facă prețul din piață în multe intervale.
