Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 de miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB, față de 102,47 de miliarde de lei, adică 5,35% din PIB, în perioada similară din 2025. Diminuarea este de 1,53 puncte procentuale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat vineri, în ședința de Guvern, o notă privind execuția bugetară după primele nouă luni, situația fondurilor europene și a PNRR. El a declarat că reducerea deficitului a fost însoțită de creșterea investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei.
„România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie”, a afirmat Nazare.
Ministrul a subliniat că nu pot fi angajate cheltuieli astăzi cu lăsarea notei de plată guvernelor și generațiilor de mâine și că absorbția fondurilor europene nu trebuie confundată cu dezvoltarea. El a anunțat o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, a ceea ce s-a realizat, ce poate fi finalizat și ce obligații financiare au rămas.
Nazare a atras atenția că România trebuie să continue consolidarea fiscală în 2027, în condițiile în care ținta de deficit pentru acest an este de 6,2% din PIB. În opinia sa, bugetul anului viitor trebuie să fie „un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor”, nu un inventar al promisiunilor politice.
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de perioada similară din 2025, ajungând la 25,4% din PIB, de la 24,4% din PIB. Veniturile au fost susținute de veniturile fiscale, în special TVA, și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mari, iar contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%. Impozitul pe profit a adus 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult, iar încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8%. Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, cu 2,4% mai mari, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au ajuns la 11,80 miliarde de lei, cu 29,9% mai mult.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3%, din care 22,69 miliarde de lei au fost aferente PNRR, de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025.
Cheltuielile totale au fost de 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5%, reprezentând 29,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin față de anul precedent. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, în scădere cu 4,54 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al limitării cheltuielilor salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 77,34 miliarde de lei, cu 8,9% mai mari, iar cele cu dobânzile de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde de lei, menținându-se la nivelul perioadei similare din 2025. Subvențiile au totalizat 9,53 de miliarde de lei, iar plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale au fost de 1,27 de miliarde de lei.
Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,17 miliarde de lei, de la 82,62 de miliarde de lei la 107,77 de miliarde de lei, din care 70,68% reprezintă plăți pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și din PNRR.
România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 miliarde de euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 de miliarde de euro granturi și 4,32 de miliarde de euro împrumuturi. Suma include 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3. Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde de euro din cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
