Prelungirea închiderii reactoarelor de la Cernavodă pune presiune pe Sistemul Energetic Național
Prelungirea închiderii celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă creează o presiune semnificativă pe Sistemul Energetic Național și generează o problemă de adecvanță, în special în orele de seară. Declarația a fost făcută de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul unui eveniment de specialitate.
Oficialul a precizat că, până în prezent, România a reușit să traverseze această perioadă fără a impune limitări marilor consumatori industriali. Potrivit acestuia, cadrul legal a fost pus în practică doar pentru un scenariu teoretic, cu o probabilitate foarte redusă de a se produce în realitate, iar piața regională de energie s-a menținut stabilă.
Secretarul de stat a subliniat că prelungirea opririi celor două reactoare nu are legătură cu un incident sau un pericol la centrala nucleară. El a explicat că există reguli foarte stricte în domeniul securității nucleare și că nivelul administrativ decis de Comitetul Național pentru Situații de Urgență era ușor mai ridicat decât cel prevăzut în manual, declanșând doar proceduri care nu puneau în pericol funcționarea centralei.
Necesitatea redeschiderii urgente a reactoarelor 1 și 2
Bușoi a afirmat că România are nevoie de redeschiderea cât mai urgentă a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. El a explicat că în regiune urmează lucrări de mentenanță și că marile economii din Vest pot genera oricând o presiune suplimentară printr-o cerere excepțională, similar cu ceea ce s-a întâmplat în una dintre zilele lunii septembrie, când s-au suprapus mentenanța la centrale nucleare din Franța și lucrări la unele interconectoare.
În ceea ce privește momentul exact al redeschiderii, oficialul a declarat că nu poate anunța public un termen clar din două motive. În primul rând, experții de la Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie și Nuclearelectrica sunt foarte rezervați, deoarece propriile prognoze au fost infirmate de realitate, nimeni neimaginându-se că seceta va dura atât de mult. În al doilea rând, orice anunț făcut de la nivelul Ministerului Energiei generează comportamente în piață, decizii ale marilor furnizori, traderilor și producătorilor, iar este important să nu se speculeze în această direcție.
Secretarul de stat a menționat că prognozele încep să indice o creștere, dar că nivelul minim necesar pentru redeschiderea reactoarelor este încă departe. El a accentuat că specialiștii vor avea ultimul cuvânt, indiferent de decizia administrativă, și că aceștia se bucură de independență totală în a stabili momentul în care echipamentele pot fi repornite în siguranță.
Direcții strategice în domeniul energetic
În privința direcțiilor strategice, Bușoi a arătat că România acționează în interiorul Uniunii Europene, susținând decizii privind decarbonizarea și investițiile masive în surse regenerabile — solar, vânt și hidro — în funcție de deciziile autorităților de mediu și ale instanțelor, precum și în stocare. Finanțările europene, prin Fondul de Modernizare și PNRR, sprijină această direcție.
Oficialul a evidențiat și particularitățile legate de gazul natural, care trebuie utilizat în România nu doar pentru producția de energie electrică, ci și pentru alte aplicații industriale. În acest context, a amintit că proiectul Neptun Deep va fi finalizat în curând și că există deja inițiative ale Romgaz și ale unor companii industriale pentru valorificarea gazului natural.
Potrivit secretarului de stat, creșterea capacităților de producție și de stocare nu este suficientă fără o rețea adecvată care să le acomodeze. Viitoarea prioritate de investiții în următorul exercițiu financiar vizează extinderea capacității rețelei — sistemele de transport și distribuție — în principal pe segmentul de energie electrică.
O altă direcție interdependentă cu statele din regiune și cu deciziile Uniunii Europene este digitalizarea și protecția cibernetică, având în vedere că intrarea în era inteligenței artificiale aduce atât avantaje, cât și riscuri. Bușoi a subliniat că România deține competențe importante în acest domeniu, inclusiv un centru european și instituții care înțeleg fenomenul, dar că este nevoie ca și companiile private să investească în această direcție.
Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Profit Energy Forum, ajuns la cea de-a X-a ediție, cu tema „Energia României în Europa – între independență și interdependență”.
