Valentin Naumescu avertizează: riscuri mari de discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028
Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu a declarat că riscurile unei discontinuităţi în finanţarea europeană la 1 ianuarie 2028 sunt destul de mari, dacă nu se va ajunge la un acord asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs. Acest lucru ar permite ca în 2027 să fie adoptată legislaţia de aplicare şi să fie finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanţări.
Naumescu a atras atenţia că urmează negocieri dure şi complicate în cadrul Uniunii Europene, întrucât unele state, inclusiv România, solicită păstrarea finanţării Politicii de coeziune şi a Politicii agricole comune în noul cadru financiar multianual 2028-2034, în timp ce Germania şi alte cinci ţări doresc reducerea acestor fonduri.
Scrisoarea Grupului Prietenii Coeziunii
Preşedintele României şi preşedinta Consiliului de Miniştri al Italiei au co-iniţiat şi coordonat redactarea şi trimiterea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului Prietenii Coeziunii către Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE. Prin această scrisoare se solicită păstrarea finanţării politicii de coeziune şi a politicii agricole comune în noul cadru financiar multianual 2028-2034.
Potrivit consilierului prezidenţial, în câteva zile, înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie, Preşedinţia irlandeză urmează să anunţe un cadru de negociere revizuit, după cel cipriot din primul semestru. Naumescu a menţionat că un alt grup, format din 6 state (Germania şi statele cunoscute drept „frugale”), doreşte o reducere a proiectului iniţial al Comisiei Europene din vara anului trecut cu sute de miliarde de euro.
Negocieri întinse pe mai multe Consilii Europene
Consilierul prezidenţial a precizat că vor urma negocieri dure şi complicate, întinse pe cel puţin trei Consilii Europene planificate până în decembrie, la capătul cărora se speră obţinerea unui acord al celor 27 de lideri din EUCO, bazat pe un compromis rezonabil şi acceptabil.
În plus, anul 2027 este un an electoral important în UE, în care vor avea loc alegeri inclusiv în patru state cu economii mari: Franţa, Italia, Spania şi Polonia. Din acest motiv, se afirmă că, în absenţa unui compromis în decembrie 2026, următoarea fereastră de oportunitate ar putea apărea abia în toamna lui 2027.
Grupul Prietenii Coeziunii va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie. Şaptesprezece guverne ale UE, între care şi România, au avertizat public faţă de reducerile fondurilor destinate agriculturii şi plăţilor regionale în cadrul viitorului buget pe şapte ani, criticând astfel poziţia Germaniei în cadrul negocierilor. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele român Nicuşor Dan au coordonat iniţiativa şi vor găzdui o reuniune informală a acestor ţări în marja următorului Consiliu European, care va avea loc pe 15 şi 16 octombrie.
Bugetul UE şi noile resurse proprii
Cadrul financiar multianual finanţează totul, de la subvenţiile pentru agricultori până la ajutorul pentru dezvoltare, şi se numără printre cele mai dificile negocieri de la Bruxelles. În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 şi a redirecţionat sute de miliarde de la agricultură şi plăţile regionale, cunoscute sub denumirea de politica de coeziune, către noi priorităţi, precum apărarea şi competitivitatea.
Grupul Prietenii Coeziunii a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii şi al coeziunii nu ar face decât să slăbească bugetul şi ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european. Guvernele UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârşitul anului, înainte ca alegerile naţionale din Franţa, Polonia şi Italia să ameninţe să deraieze negocierile.
Una dintre cele mai sensibile chestiuni se referă la introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de resurse proprii, pentru finanţarea bugetului. Comisia a propus cinci noi taxe care se estimează că vor genera 66 de miliarde de euro pe an. Pachetul fiscal este susţinut cu tărie de Franţa, dar propunerile individuale au fost contestate de mai multe guverne naţionale care se tem că vor fi afectate în mod disproporţionat de aceste taxe.
Cele 17 ţări au menţionat în scrisoare că noile resurse proprii ar trebui să fie autentice, echitabile, simple şi neregresive. Pentru a-şi crea o marjă de manevră mai mare, acestea au reînnoit, de asemenea, apelurile de amânare a rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, care se estimează că va costa 25 de miliarde de euro pe an, şi s-au opus reducerilor bugetare acordate ţărilor mai bogate, cunoscute sub denumirea de rabaturi.
