România și declinul demografic care durează de 34 de ani
Populația României continuă să scadă, iar datele Institutului Național de Statistică arată o tendință care durează de peste trei decenii. Ultimul an cu spor natural pozitiv al populației a fost 1991. Din 1992 până în prezent, țara a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 declinul s-a accelerat, fără excepții lunare. Cel mai mare recul s-a produs în 2020-2021, în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, urmat de o ușoară temperare, dar fără o redresare consistentă.
În iulie 2026, sporul natural al populației s-a menținut negativ, la minus 5.280 de persoane, în condițiile în care numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuților-vii. Au fost înregistrate 13.497 de nașteri, cu 589 mai puține față de iulie 2025, și 18.777 de decese. Dintre decese, 40,7% s-au înregistrat la persoane de 80 de ani și peste, 28,3% la cele între 70 și 79 de ani, iar 15,7% la cele între 60 și 69 de ani.
3,9 milioane de vârstnici și zonele cu cei mai mulți bătrâni
La 1 ianuarie 2026, persoanele de 65 de ani și peste erau în număr de 3,903 milioane, reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării, de 19,041 milioane de persoane. Dintre vârstnici, bărbații – 1,555 milioane – reprezentau 16,7% din totalul de 9,298 milioane de bărbați rezidenți, iar femeile – 2,349 milioane – reprezentau 24,1% din totalul de 9,744 milioane de femei rezidente.
În profil teritorial, cele mai mari ponderi în totalul populației vârstnice le dețin regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Regiunile cu populația cea mai îmbătrânită, raportat la totalul rezidenților, sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru (peste 20%), Nord-Est și Nord-Vest (peste 19%). Cea mai tânără regiune este București-Ilfov (18,1%).
Vârsta mediană și indicele de îmbătrânire
Vârsta mediană a populației rezidente era în 2026 de 44,4 ani, iar vârsta medie de 43,1 ani. În 2012, vârsta mediană în România era de 40,1 ani, iar în Uniunea Europeană de 41,9 ani. În 2022, aceasta a crescut la 43,4 ani în România și la 44,4 ani în UE. Indicele de îmbătrânire demografică a populației rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.
Structura gospodăriilor după statutul ocupațional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt salariații (47,6%) și pensionarii (39,3%). După vârsta capului gospodăriei, pe primul loc se plasează cele cu vârsta între 25-49 ani (36%), iar pe locul doi cele cu capul gospodăriei de 65 ani și peste (35,3%).
Specialiștii: nu există o soluție simplă
Demograful Vasile Ghețău a afirmat că nu vede soluții la declinul demografic al României, de 80.000-100.000 de persoane anual, în condițiile în care numărul de născuți este de aproximativ 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion. Președintele INS, Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, se poate miza cel mult pe stabilizarea sporului natural negativ. Profesorul Dumitru Sandu a arătat că nu există o soluție miracol, dar a dat exemplul Portugaliei, Spaniei sau Irlandei, care au revenit din declin demografic, și a menționat nevoia de statistici mai detaliate și reforme profunde.
Sociologul Gelu Duminică a atras atenția asupra problemelor de integrare a noilor minorități, invocând exemplul studierii limbii române ca a doua limbă. El a amintit că în 2009 o comisie a administrației prezidențiale a realizat un raport privind riscurile demografice și sociale, iar multe dintre avertismentele de atunci s-au confirmat, în timp ce măsurile recomandate se lasă încă așteptate.
Proiecții pentru 2080
Conform celor mai recente proiecții ale INS, populația rezidentă ar urma să ajungă la 15.633.200 de persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 de persoane (-17,9%) față de nivelul de la 1 ianuarie 2025. Ponderea populației tinere (sub 15 ani) ar urma să scadă la 13,7%, cea a populației adulte (15-64 ani) la 60,4%, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.
