Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale avertizează asupra lacunelor în reglementarea identificării biometrice prin IA
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a publicat un raport care semnalează lacunele legale și lipsa de transparență în utilizarea sistemelor de identificare biometrică bazate pe inteligența artificială, avertizând că beneficiile acestei tehnologii în lupta împotriva criminalității ar putea fi subminate dacă aplicarea ei încalcă drepturile fundamentale sau discriminează minoritățile.
Analiza FRA examinează tehnicile de identificare facială și vocală utilizate în șapte state membre ale UE: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda. Deși agenția recunoaște utilitatea acestor instrumente — de exemplu, în localizarea persoanelor dispărute sau în combaterea criminalității — raportul evidențiază riscuri semnificative care trebuie abordate.
„Identificările inexacte sau părtinitoare pot avea consecințe grave pentru indivizi, iar posibilitatea de a fi identificați îi poate descuraja să participe la demonstrații, să asiste la întâlniri publice sau să își exercite drepturile în public în orice alt mod”, a declarat Sirpa Rautio, directoarea FRA.
Potrivit lui David Reichel, șeful departamentului Date și Digital din cadrul FRA și unul dintre autorii raportului, experții consultați consideră că legislația statelor membre nu este suficient de clară pentru a reglementa utilizarea acestor tehnologii. Unele țări nu au stabilit încă cadrele normative și autoritățile de supraveghere necesare, iar aplicarea garanțiilor legale existente este inegală, ceea ce duce la niveluri diferite de protecție a drepturilor fundamentale.
Transparența, considerată esențială pentru încrederea publicului
Regulamentul european privind inteligența artificială interzice, în principiu, identificarea biometrică la distanță în timp real în spații publice în scopuri polițienești. Cu toate acestea, FRA a identificat o problemă suplimentară: lipsa de transparență privind tehnicile utilizate și modul în care acestea sunt aplicate. Reichel recunoaște că uneori există motive legitime pentru secretomanie, de exemplu în anumite operațiuni de poliție, dar subliniază că tocmai transparența ar crește încrederea publicului — încredere care, în prezent, nu este larg răspândită.
Sondajele realizate de FRA în rândul cetățenilor indică îngrijorarea că legile actuale „nu limitează suficient utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță”. Circa 37% dintre respondenți și-au exprimat teama că datele colectate ar putea fi folosite în scopuri neautorizate, iar 29% au afirmat că simpla cunoaștere a faptului că aceste tehnologii sunt utilizate i-ar putea descuraja să participe la o demonstrație. FRA numește acest fenomen „efect de descurajare asupra libertăților democratice”.
Deși sondajul a implicat un număr relativ mic de persoane — aproximativ 1.000 care participau la evenimente sau circulau în spații publice — Reichel apreciază că datele oferă o imagine relevantă asupra percepției publice privind utilizarea acestor tehnologii.
Riscuri de discriminare și erori de identificare
Raportul atrage atenția că asocierea datelor colectate cu informațiile din baze de date sau liste de supraveghere poate încălca dreptul la viață privată. În plus, dacă sistemele algoritmice nu sunt concepute sau implementate corespunzător, ele pot genera părtinire, discriminare și potriviri biometrice inexacte, în special atunci când sunt folosite pentru identificarea femeilor, minorităților etnice, copiilor și vârstnicilor.
„Aceste erori pot duce la verificări nejustificate ale poliției și la acuzații false”, avertizează FRA.
În acest context, agenția solicită statelor membre să introducă garanții specifice și stricte în legislația națională, care să stabilească clar când și cum poate poliția să utilizeze aceste tehnologii. De asemenea, legislația fiecărei țări trebuie să țină cont de reglementările europene care limitează identificarea biometrică la distanță la sarcini precise, precum căutarea victimelor sau a persoanelor dispărute, prevenirea unei amenințări la adresa vieții sau răspunsul la un atac terorist.
FRA insistă că această tehnologie nu poate fi utilizată, de exemplu, pentru a identifica persoanele care participă la demonstrații pașnice sau la adunări publice. Mesajul central al raportului, potrivit directoarei Sirpa Rautio, este că „siguranța publică și drepturile fundamentale nu sunt obiective divergente”.
