UE se confruntă cu dispute interne privind criteriile „Made in Europe” în industria auto
Statele membre ale Uniunii Europene sunt divizate în negocierile privind programul „Made in Europe”, parte a proiectului european „Industrial Accelerator Act” (IAA), menit să întărească industria europeană și să reducă dependențele de furnizori din afara blocului comunitar. Propunerea de regulament nu este încă o lege definitivă și se află în procedura de dezbateri și negocieri.
Inițiativa „Made in Europe”, susținută de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, francezul Stephane Sejourne, urmărește să impună condiții clare pentru ca produsele fabricate în UE să beneficieze de subvenții sau să intre în spectrul achizițiilor publice. Condițiile vizează diferite interpretări ale procentului de circa 70% de componente produse în Europa și includ posibilitatea de a extinde prevederile la state cu parteneriate puternice precum Marea Britanie, Turcia sau Maroc. Programul nu se referă strict la industria auto, ci și la oțel, ciment, aluminiu, tehnologii net-zero și apărare.
Franța și Germania, poziții divergente
În industria auto, statele cu cele mai puternice interese sunt Germania, Franța, Spania și Italia. Parisul preferă o definiție strictă a „Made in Europe”, axată exclusiv pe cele 27 de state membre, cu mici excepții justificate, în timp ce Germania consideră că o abordare dură ar submina liberul schimb. Berlinul a subliniat necesitatea ca UE să rămână un partener de încredere și să-și respecte obligațiile legale, argumentând că prevederile ar trebui extinse la țările care au un acord de liber schimb cu UE. Germania a propus o politică flexibilă de tip „Fabricat cu componente din UE” în locul celei rigide de tip „Fabricat în UE”.
Viceprim-ministrul Belgiei, David Clarinval, a declarat că se dorește o listă deschisă, care să includă toate țările care respectă regulile, menționând colaborarea cu parteneri loiali precum Regatul Unit, Elveția și Canada. Italia a rămas neutră, ministrul pentru întreprinderi, Adolfo Urso, exprimându-se în favoarea acceptării stricte a „partenerilor strategici”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, speră să obțină un compromis până în decembrie 2026.
Propunerea Spaniei și incertitudinea partenerilor externi
Spania a prezentat la reuniunea miniștrilor de la Bruxelles din 24 septembrie o propunere care stabilește trei niveluri distincte pentru parteneriate: categoria 1 ar include strict statele membre ale UE; categoria 2 ar cuprinde țările din Spațiul Economic European și potențiali parteneri de încredere; categoria 3 ar include țările care au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE. Lista produselor critice include oțelul, betonul, aluminiul, vehiculele hibride și electrice, tehnologiile net-zero, semiconductorii, tehnologiile digitale și activitățile din domeniul inteligenței artificiale.
Lista finală a excepțiilor bazate pe acorduri comerciale sau reciprocitate nu va fi stabilită decât după adoptarea actului legislativ, cel mai devreme în 2027. Acest lucru lasă aliați majori precum Marea Britanie, Japonia, Turcia, Coreea de Sud sau Maroc într-o zonă de incertitudine cu privire la tratamentul aplicat companiilor lor. IAA a stârnit nemulțumirea unor parteneri comerciali strategici, alarmați de ceea ce consideră a fi o înclinație protecționistă a Europei.
Presiuni asupra Marii Britanii și poziția României
Comisia Europeană i-a transmis recent prim-ministrului britanic Andy Burnham că Marea Britanie trebuie să majoreze taxele vamale pentru autoturismele chinezești și să se alinieze mai strâns la politica comercială a blocului comunitar dacă dorește să fie parte din IAA. Conform unor surse de la Bruxelles, oficialilor britanici li s-ar fi sugerat că soluția cea mai bună ar fi aderarea oficială la uniunea vamală a UE.
România, direct interesată de acest dosar, nu pare a avea o strategie clară și nu are o voce în cadrul negocierilor, în contextul luptelor politice interne și al lipsei unui guvern cu puteri depline. În domeniul industriei auto, țara pare să se bazeze pe bunele intenții ale Franței pentru uzina Renault din România și, posibil, ale Marii Britanii pentru uzina Ford Otosan din Craiova. Ambele uzine care asamblează mașini în România folosesc piese importate din Turcia, iar eventuala excludere a Marocului din IAA ar putea însemna protejarea producției de la Mioveni.
România ocupă locul 7 în UE la producția de autovehicule, cu 545.500 de unități, și locul 6 la asamblarea de autoturisme, cu 452.255 de unități, fiind depășită doar de Germania, Spania, Cehia, Franța și Slovacia. Producția anuală de autoturisme a României o depășește pe cea a Italiei.
