Mașinile chinezești ajung în Europa în număr dublu față de cele înmatriculate
Un raport al băncii de investiții UBS relevă o discrepanță semnificativă între volumul de vehicule produse în China care sosesc în porturile europene și numărul acestora care apar în statisticile oficiale de înmatriculare. Conform analizei, cantitatea de mașini „made in China” livrate pe piața europeană este de aproximativ două ori mai mare decât cea înregistrată oficial, din cauza blocajelor de pe lanțul logistic care maschează dimensiunea reală a livrărilor.
Specialiștii UBS subliniază că stocurile se acumulează în porturi, iar acest lucru sugerează că vor urma campanii de reducere a acestora. De asemenea, raportul indică o accelerare puternică a înmatriculărilor de mașini chinezești în lunile următoare, ceea ce va exercita presiuni asupra factorilor de decizie de la Bruxelles pentru a corecta decalajul competitiv de cost dintre vehiculele electrificate importate și cele asamblate în fabricile europene.
Conform proiecțiilor UBS, dinamica actuală ar putea permite mărcilor din China să atingă în decembrie o cotă de piață anuală de circa 20% în Europa, față de nivelul de 9,9% înregistrat la sfârșitul lunii august. Patrick Hummel, analist în cadrul UBS, a declarat pe 25 septembrie că există încă o lipsă de urgență din partea Uniunii Europene și că problema este mai presantă decât înțeleg mulți dintre cei implicați în elaborarea politicilor.
Raportul arată că afluxul de mașini chinezești este preluat cu dificultate din porturi din cauza lipsei capacităților de transport rutier și feroviar. Departamentele de logistică ale mărcilor chinezești întâmpină probleme în găsirea mijloacelor de transport către rețelele de dealeri. Constructori precum BYD au admis că se confruntă cu dificultăți mari în preluarea fluxurilor de automobile din porturi și direcționarea lor către rețelele de distribuție.
Date privind cotele de piață și volumele înmatriculate
Analiza datelor furnizate de compania de cercetare Dataforce arată că, în primele opt luni, producătorii chinezi au livrat 913.703 unități în Europa, marcând o cotă de piață de 9,9%, aproape dublă față de procentul de 5,2% din perioada similară a anului trecut. Din punctul de vedere al volumelor nominale, asaltul este condus de MG Motor (SAIC) cu 179.909 unități înmatriculate și BYD cu 172.590 de unități. Spre comparație, Fiat a raportat în același interval vânzări de 198.671 de unități.
Expansiunea este susținută masiv de segmentele de vehicule electrice cu baterie (BEV) și hibride plug-in (PHEV), a căror atractivitate a crescut corelat cu aprecierea prețurilor la carburanți, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu legate de Iran. Datele Dataforce arată că mărcile chineze dețin deja o cotă de aproximativ 30% din vânzările europene de vehicule hibride plug-in.
Acest indicator a determinat Comisia Europeană să evalueze introducerea unor taxe vamale suplimentare pentru componenta PHEV importată din China, similare celor impuse deja pe segmentul BEV. Pe piața vehiculelor electrice cu baterie, cota companiilor chineze a urcat la 15% în primele opt luni, față de 10% în perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce în segmentul hibrid cota s-a dublat, atingând tot pragul de 15%.
Poziția UBS privind barierele tarifare și strategiile constructorilor chinezi
În ciuda demersurilor făcute de state precum Italia pentru înăsprirea barierelor tarifare destinate protejării producătorilor auto autohtoni, UBS consideră improbabilă alinierea UE la modelul radical aplicat de SUA, unde taxele prohibitive au eliminat de facto importurile din China. Patrick Hummel afirmă că nu există o șansă realistă ca acest lucru să se materializeze, deoarece ar însemna îndepărtarea de regulile Organizației Mondiale a Comerțului și ar necesita un efort extrem de coordonat între statele membre, iar divergențele între interesele naționale persistă.
Confruntați cu o comprimare a cererii pe piața internă din China, constructorii din regiune își recalibrează strategiile financiare, orientând volumele către piețe externe precum Europa, Rusia și Brazilia. Analiza UBS subliniază că aceștia preferă să absoarbă impactul taxelor, să mențină prețurile de consum neschimbate și să continue să exporte cât mai mult posibil.
