Home Actualitate ProfesionalăDeficit bugetar la 8 luni: 2,89% din PIB, cu 27 miliarde lei mai mic decât în 2025

Deficit bugetar la 8 luni: 2,89% din PIB, cu 27 miliarde lei mai mic decât în 2025

by M Daniela
Deficit bugetar la 8 luni: 2,89% din PIB, cu 27 miliarde lei mai mic decât în 2025

Deficitul bugetar, în scădere la 2,89% din PIB după opt luni

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 86,36 miliarde de lei din aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, ritm superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2%.

Venituri mai mari cu aproape 48 de miliarde de lei

Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 48 de miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 21,9% la 22,8%. Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, plus 14,3%, cu un aport important din TVA: 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul anterior.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, iar cele din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, plus 9,1%. Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult. Impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori au fost de 43,38 miliarde de lei, în urcare cu circa 37,7%.

Cheltuțiale au crescut cu 4,2%, dar s-au redus ca pondere în PIB

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei, în creștere nominală cu 4,2%. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% la 25,7%. Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, reprezentând 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, plus 7,1%. Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 26,7%, ajungând la aproximativ 2% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate și de plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, de 236,64 milioane de lei pe șapte luni.

Investițiile din fonduri europene, în creștere semnificativă

Cheltuielile pentru proiectele susținute din fonduri externe nerambursabile au însumat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțările din perioadele 2014–2020 și 2021–2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR. Plățile pentru proiectele din cadrul financiar 2021–2027 și PNRR, din granturi și împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%.

Cheltuielile pentru investiții, inclusiv cele de capital și programele de dezvoltare, au urcat de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, o creștere de 25,1 miliarde de lei. Din total, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027.

Ministrul Finanțelor: „Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate”

„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale“, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

You may also like

Leave a Comment