Creștere graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB
Programul de guvernare depus la Parlament prevede o creștere graduală a cheltuielilor și investițiilor în apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.
Sumele se leagă de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu – apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție – eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și Programul „Armata României 2040”, astfel încât fiecare creștere bugetară să corespundă unor capabilități și termene concrete.
România, furnizor de securitate în NATO și UE
Într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunea pe Flancul estic, documentul consolidează postura României de furnizor de securitate în NATO și UE și de partener strategic al Statelor Unite. Programul susține cheltuieli de apărare legate de capabilități și termene, nu doar de un procent din PIB, o industrie națională de apărare conectată la nevoile Armatei și la instrumentele europene, structuri mai suple și un rol asumat la Marea Neagră.
Parteneriatul Strategic cu SUA și consolidarea prezenței aliate
Documentul subliniază cooperarea cu Statele Unite pentru stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată și facilitățile cu relevanță strategică de pe teritoriul României. Sunt menționate actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030, consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România, cooperarea în înzestrare și folosirea instrumentului financiar FMF Loan.
În paralel, programul prevede dezvoltarea graduală a unor capabilități naționale de descurajare și o contribuție mai substanțială la arhitectura europeană de apărare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenței aliate.
Industria națională de apărare și infrastructura militară
Nevoile de înzestrare ale Armatei se corelează cu planul de dezvoltare a capacităților naționale de producție, în concordanță cu cerințele NATO și UE, valorificându-se instrumentele financiare internaționale. România trebuie să aibă o contribuție activă la criteriile de finanțare pentru programul SAFE 2 și conectare la inițiativele europene PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP și la Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării (DIANA).
Programul susține dezvoltarea în țară a unui software pentru dronele coproduse în România, care să integreze personalizat capacitățile de apărare ale Armatei. Infrastructura bazelor și centrelor militare va fi modernizată și extinsă la standarde NATO, cu prioritate pentru Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu.
Optimizare instituțională și achiziții eficiente
Documentul prevede analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare, evaluarea pe indicatori de performanță a eficienței institutelor de cercetare și universităților din subordinea Ministerului Apărării, cu redimensionarea personalului și redirecționarea fondurilor către zonele cu deficit de resursă umană. Responsabilitățile administrative ale structurilor de forțe se centralizează la nivelul categoriilor de forțe și al ordonatorilor secundari, prin eficientizare și digitalizare, cu menținerea capacității de luptă a unităților tactice.
Pentru achiziții mai eficiente este avansat un sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central și audit pentru identificarea și eliminarea cauzelor întârzierilor din proceduri. De asemenea, este propus un Fond bugetar alimentat din penalitățile de întârziere încasate din contractele Armatei, destinat stimulării personalului și corectării inechităților personalului în rezervă.
Rolul României la Marea Neagră
România își consolidează rolul de furnizor de securitate în regiunea extinsă, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice. Este susținut un concept integrat de apărare aeriană și balistică, împreună cu un concept de apărare maritimă care protejează apele teritoriale, infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice din Zona Economică Exclusivă.
Documentul susține participarea activă în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat cu Turcia și Bulgaria, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice, și menționează proiectele de anvergură cu Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru securitatea și libera circulație în regiune.
