Asociația Energia Inteligentă propune un plan cu zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a prezentat un plan de intervenție care cuprinde zece decizii prioritare menite să transforme resursele energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a declarat că România se confruntă cu o povară tot mai grea a energiei scumpe, menționând că în ultimii doi ani prețurile la electricitate au crescut cu 112%, la gaze cu 126%, iar la combustibili cu 55%, la care se adaugă taxe de peste 26%, ceea ce transformă fiecare zi de funcționare a firmelor într-o luptă pentru supraviețuire.
Potrivit planului propus, țara nu se confruntă în primul rând cu o lipsă de resurse, ci cu probleme de sincronizare, execuție și guvernanță. Deși dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării și un potențial regenerabil important, România continuă să importe energie în momentele critice și să suporte prețuri ridicate.
Studiul identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea materializa până în 2030 în lipsa unor intervenții. Printre acestea se numără închiderea capacităților pe cărbune înaintea finalizării centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice și dezvoltarea surselor regenerabile fără rețele, flexibilitate și stocare adecvate, ceea ce ar putea menține dependența de importuri în orele critice.
Reprezentanții AEI avertizează că prețurile ar putea deveni mai volatile, industria mai puțin competitivă, iar numărul consumatorilor vulnerabili ar putea crește. Investițiile scumpe, fiscalitatea instabilă, guvernanța slabă, digitalizarea întârziată și lipsa unei planificări integrate amplifică aceste riscuri.
Dumitru Chisăliță a subliniat că principala problemă este ordinea greșită a deciziilor: România închide capacități înainte de a construi înlocuitori, dezvoltă regenerabile înaintea rețelelor și a stocării, pregătește producția de gaze fără o strategie industrială și taxează energia ca sursă de venit bugetar, nu ca infrastructură a competitivității.
Cele zece decizii prioritare propuse de AEI
Planul AEI propune aplicarea principiului „închidere numai după înlocuire” și finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor începute. De asemenea, este vizată valorificarea gazelor din Marea Neagră și a resurselor interne pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, termoficării și comunităților locale.
O altă măsură vizează accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și evaluarea proiectului SMR în funcție de cost, maturitate tehnologică și finanțare. Se propune și dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică și consum flexibil.
Printre recomandări se mai află reproiectarea integrată a sistemului energetic și modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare, precum și înlocuirea plafonărilor generalizate cu protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili și contracte predictibile pentru industrie.
Planul mai prevede profesionalizarea conducerii companiilor energetice și stabilirea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic, planificarea unitară a consumului și zonarea energetică a localităților pentru evitarea infrastructurilor concurente și nerecuperabile.
De asemenea, sunt propuse dezvoltarea contractelor de energie pe termen mediu și lung și a unor portofolii energetice diversificate, precum și adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil și predictibil, care să stimuleze investițiile și să reducă presiunea fiscală asupra facturilor.
Obiectivele urmărite până în 2030
Potrivit AEI, planul urmărește obținerea a 3.500-4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată, a cel puțin 500 MW hidro, 15-20 GWh de stocare și 1.000 MW de consum flexibil. Totodată, se propune valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde de metri cubi de gaze pentru energie și industrie.
Alte obiective vizează atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori, eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile, crearea a cel puțin 250 de comunități energetice și contractarea pe termen mediu și lung a 75-80% din consumul de energie.
Reprezentanții AEI consideră că succesul planului ar trebui măsurat prin investiții puse efectiv în funcțiune, energie disponibilă în orele critice, importuri evitate, facturi mai stabile și locuri de muncă create în România, nu prin strategii aprobate, finanțări anunțate sau capacități înscrise în autorizații.
„Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează”, a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
