Investițiile anuale în centrele de date ar putea atinge 1,8 trilioane de dolari până în 2050
Investițiile anuale la nivel global în centrele de date, infrastructura care susține sistemele de inteligență artificială, ar putea ajunge la 1,8 trilioane de dolari pe an până în 2050, potrivit unui raport de specialitate publicat luni.
Conform PwC Global Data Centre Outlook, investițiile anuale în centre de date vor crește de la un nivel estimat la 560 de miliarde de dolari în 2025, la peste 800 de miliarde de dolari în 2026 și la 1,1 trilioane de dolari în 2030.
Consultanții estimează costurile totale ale dezvoltării centrelor de date la nivel global la 31,6 trilioane de dolari în perioada 2026–2050, cu potențial ca acestea să urce la 50 de trilioane de dolari dacă adoptarea inteligenței artificiale la scară largă accelerează.
Raportul notează că investițiile anuale vor crește în timp, deoarece construcțiile inițiale reprezintă doar un procent mic din costurile totale. Majoritatea investițiilor vor merge către echipamente – servere, sisteme de stocare, echipament de rețea și procesoare – care trebuie actualizate sau înlocuite la câțiva ani. În prezent, construcțiile reprezintă aproximativ 30% din costurile de dezvoltare, iar restul de 70% sunt costuri cu echipamentele. Către finalul ciclului, investițiile în echipamente sunt estimate să ajungă la 93% din total.
Statele Unite vor atrage aproape jumătate din investițiile totale în centre de date, cu aproximativ 15,1 trilioane de dolari în 25 de ani, în timp ce regiunea Asia-Pacific va contribui cu peste un sfert, cele mai mari piețe fiind China și India.
În ceea ce privește Europa, investițiile în centrele de date sunt estimate la 5,6 trilioane de dolari în perioada 2026–2050, echivalentul a circa 18% din total. Costurile anuale vor crește de la 94 de miliarde de dolari în 2025, la 132 de miliarde de dolari în 2026 și la peste 230 de miliarde de dolari la finalul acestui deceniu. Țările europene care vor atrage cele mai mari investiții sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Franța și Suedia.
La nivel regional, principala destinație pentru dezvoltarea de centre de date este Polonia, cu investiții estimate să crească de la trei miliarde de euro în 2025, la 4,4 miliarde de euro în 2026 și la 10 miliarde de euro în 2030.
Raportul subliniază că energia electrică rămâne cea mai importantă constrângere pentru dezvoltarea centrelor de date. Accesul la electricitate ieftină, fiabilă și cu emisii reduse va determina, mai mult decât capitalul disponibil, unde și cât de rapid se vor construi noile facilități. Alături de energie, alți patru factori vor modela harta globală a investițiilor: latența și conectivitatea, cerințele de securitate și suveranitate a datelor, accesul la chip-uri performante și stabilitatea politică.
Tipul de utilizare a centrelor de date va conta și el în localizarea investițiilor. Centrele destinate aplicațiilor cloud tradiționale urmează încă tiparele clasice ale populației și PIB-ului, în timp ce antrenarea modelelor de inteligență artificială migrează spre piețele cu energie ieftină și talent tehnic disponibil.
În viziunea consultanților, o rată de adopție a inteligenței artificiale mai lentă decât cea anticipată ar putea lăsa multe centre de date gigantice pe jumătate goale, iar riscuri financiare precum subevaluarea uzurii morale a echipamentelor sau blocarea capitalului în infrastructură de rețea completă conturează tabloul unei industrii promițătoare, dar vulnerabile la șocuri geopolitice și tehnologice.
Comisia Europeană finanțează șapte centre de date de tip AI Gigafactory
La finalul lunii iulie, Comisia Europeană a lansat un program de finanțare prin care își propune dezvoltarea a șapte centre de date de tip AI Gigafactory în Uniunea Europeană și mobilizarea unor investiții totale de 30 de miliarde de euro.
Sesiunea de depunere a proiectelor din partea consorțiilor interesate să participe la program este deschisă până pe 12 noiembrie 2026. Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Polonia sunt țările cele mai avansate în pregătirea proiectelor pentru participarea la programul de finanțare, în timp ce România evaluează ofertele primite din partea investitorilor interesați să participe la dezvoltarea proiectului.
