Home Actualitate ProfesionalăAvertismentul șefului Dacia: Renault și Ford Otosan pot produce în altă țară

Avertismentul șefului Dacia: Renault și Ford Otosan pot produce în altă țară

by M Daniela
Avertismentul șefului Dacia: Renault și Ford Otosan pot produce în altă țară

Avertisment dur al șefului Dacia: Renault și Ford Otosan pot produce și în altă țară

Mihai Bordeanu, managing director al Dacia pentru Europa de Sud Est și șeful activităților din România, a tras un semnal de alarmă privind competitivitatea industriei auto românești. În cadrul unei conferințe organizate de Concordia, acesta a afirmat că România pierde competitivitate de mai mulți ani, iar producătorii auto precum Renault sau Ford Otosan pot oricând să își mute activitatea în altă țară dacă nu se iau măsuri.

Bordeanu a subliniat că industria auto românească se confruntă cu o problemă majoră legată de costurile energiei, care s-au dublat față de acum câțiva ani. „O mașină este făcută din metal. Unele piese le putem face la noi în uzină, altele vin de la furnizori. Și unele și altele sunt influențate de prețurile energiei, prețuri care sunt duble față de acum câțiva ani. Noi nu putem să dublăm prețurile mașinilor”, a declarat șeful Dacia.

Două lupte pierdute pentru România

Oficialul Dacia a evidențiat că România a pierdut deja două oportunități importante în industria auto. „Vestea bună este că Dacia produce un model electric în Europa, nu în China. Vestea proastă este că îl produce în Slovenia, nu în România. Dacia Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care le-am pierdut”, a explicat Bordeanu.

Acesta a precizat că există riscul major ca industria auto, care numără 200.000 de angajați la nivel național, să se confrunte cu probleme grave dacă nu este sprijinită. „Suntem o industrie care face 14% din PIB. O industrie care angajează 200.000 de oameni, pe orizontală și pe verticală. Suntem pe locul 6 în Europa la producția de mașini, deci am pus România pe hartă. În ultimii ani, însă, am început să nu mai fim competitivi”, a adăugat el.

Riscul mutării producției în alte țări

Bordeanu a avertizat că varianta ca Renault și Ford Otosan, cei doi mari producători auto din România, să își mute activitățile în alte state nu este deloc departe. „Avem și o problemă de competitivitate externă, pentru că Renault sau Ford Otosan pot produce mașini în România sau în altă parte”, a spus el.

Șeful Dacia a criticat lipsa de acțiune concretă în sprijinul industriei. „Discutăm multe, puțini înțeleg. Nu am trecut deloc la acțiune. E timpul să trecem la acțiune. Sigur, există și varianta să lăsăm această industrie de izbeliște, dar asta înseamnă că la anul pierdem 25% din tot: cifră de afaceri, angajați, taxe încasate de stat”, a declarat Bordeanu.

Manifestul Concordia pentru competitivitate economică

Confederația Concordia, care reunește companii din 21 de sectoare economice ce angajează împreună 500.000 de oameni și formează 30% din PIB, a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României. Acesta este un plan în 10 puncte prin care se dorește aducerea la aceeași masă a autorităților și companiilor pentru a gândi o strategie pe termen mediu și lung.

Planul vizează în principal noul Cadru Financiar Multianual, în care România are o alocare de 60 de miliarde de euro, și Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, unde companiile românești vor trebui să concureze cu celelalte țări pentru a atrage o parte din cei 400 de miliarde de euro disponibili pe proiecte.

Paul Aparaschivei a explicat contextul lansării acestui manifest: „Suntem pe locul 61 din 70 de economii, am căzut 12 poziții în topul competitivității. Investițiile nu sunt suficiente. Trebuie să ajungă și în IMM și în furnizorii locali. Soluția pentru o economie competitivă înseamnă să nu lăsăm IMM în urmă. Este un început de campanie și vrem să construim o agendă pro-competitivitate alături de forțele politice care se gândesc la așa ceva. Economia nu are culoare politică.”

Cele 10 puncte ale planului Concordia

Planul propus de Concordia include un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale. De asemenea, prevede alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice, nu politice.

Alte măsuri incluse în plan sunt: o bancă națională de proiecte mature pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027, consorții naționale formate din companii, IMM-uri, universități și cercetare capabile să concureze la nivel european, un mecanism național de finanțare mixtă care să mobilizeze capital privat alături de fonduri publice.

Planul mai prevede un program național de digitalizare a IMM-urilor, în condițiile în care adopția inteligenței artificiale este de doar aproximativ 5%, o politică industrială actualizată orientată spre integrare verticală pentru sectoare precum energie, semiconductori, apărare și inteligență artificială.

De asemenea, sunt vizate investiții consecvente în cercetare, inovare și capital uman, inclusiv atragerea cercetătorilor din diaspora, o administrație construită pentru rezultate, nu pentru proceduri, și o prezență activă a României acolo unde se scriu regulile europene, nu doar la masa unde se negociază alocările.

You may also like

Leave a Comment