Antreprenorii cer un stat reformat, nu taxe noi: poziția Romanian Business Leaders față de consultarea PSD
Fundația Romanian Business Leaders a anunțat că a răspuns invitației Partidului Social Democrat de a participa cu o poziție tehnică la consultarea privind „Acordul celor zece priorități”. Organizația precizează că răspunsul reprezintă o poziție tehnică publică, nu o adeziune la programul vreunui partid și nici la vreo formulă de guvernare, și că va pune textul la dispoziția oricărei formațiuni parlamentare care îl solicită.
„În aprilie 2026, la Summit-ul RBL, am adresat clasei politice o cerere care nu privea favoruri sau subvenții, ci un principiu: continuitatea a ceea ce funcționează. Nu cerem nici acum altceva. Mediul de afaceri nu își dorește un stat mai mic pentru propriul confort, ci un stat mai bun, fiindcă un stat competent și predictibil este condiția pe care se construiește o economie sănătoasă”, a declarat Sergiu Neguț, președintele Fundației Romanian Business Leaders.
Cele cinci propuneri concrete ale organizației
Prima propunere vizează cota unică, competitivitatea costului muncii și accesul pe piața muncii. RBL susține ferm menținerea cotei unice și solicită confirmarea ei explicită în programul de guvernare, taxarea contractelor cu timp parțial proporțional cu orele efectiv lucrate, precum și ocuparea tinerilor și reîncadrarea persoanelor ieșite din muncă, asumate ca obiectiv distinct, cu ținte și indicatori comunicați public.
A doua propunere se referă la decalajul de TVA. România are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană, iar rezolvarea acestei probleme nu a fost o prioritate a guvernărilor de până acum. Fără descompunerea lui pe componente, nu se pot stabili ținte reale de colectare, susține organizația, care cere publicarea structurii acestui decalaj și ținte legiferate.
A treia propunere privește predictibilitatea legislativă. În trei ani, sarcina fiscală a fost modificată prin patru vehicule legislative succesive, pe toate bazele economice. RBL solicită modificarea Codului fiscal exclusiv prin lege, cu minimum șase luni între publicare și intrare în vigoare, evaluare de impact publicată înainte de adoptare și interzicerea modificărilor în cursul anului fiscal.
A patra propunere vizează companiile de stat conduse profesionist și funcțiile publice ocupate pe competență. Organizația solicită încetarea recurgerii sistematice la mandate provizorii și interimate, consilii de administrație profesioniste, ținte de performanță publice cu consecințe efective și transparență.
A cincea propunere se referă la investițiile publice selectate pe valoare adăugată. Odată cu încheierea PNRR și pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional, riscul central nu este absorbția scăzută, ci absorbția fără valoare, avertizează RBL. Organizația solicită criterii de selecție publicate înaintea alocării și un consiliu consultativ pentru pregătirea planului, cu participarea mediului de afaceri, a societății civile, a administrației locale și a mediului academic, cu minute publice.
Ocuparea tinerilor, obiectiv distinct cerut de organizație
RBL solicită ca ocuparea tinerilor și reîncadrarea profesională a persoanelor ieșite din muncă să fie asumate ca obiectiv distinct al programului de guvernare, cu ținte cuantificate, termen, responsabil instituțional și indicatori publici raportați trimestrial. Printre indicatorii propuși se numără rata de ocupare și rata NEET pe grupa 15–29 de ani, precum și rata de revenire în ocupare a persoanelor aflate în șomaj de peste șase luni. Organizația semnalează că aproape un tânăr din trei nu lucrează, o problemă neadresată în „Acordul celor zece priorități”.
Ce nu solicită RBL și ce oferă în schimb
Documentul precizează explicit că organizația nu solicită reducerea cotelor de impozitare sau de contribuții, nu solicită subvenții, facilități sectoriale sau tratament preferențial pentru vreo categorie de firme și nu susține trecerea la impozitarea progresivă.
RBL a confirmat, în schimb, disponibilitatea de a participa la întâlnirile tematice anunțate de inițiatorii consultării și de a aduce în discuție date din economia reală. De asemenea, organizația subliniază că mediul de afaceri nu cere bani de la stat, ci cere ca statul să plătească ce datorează. Plata la termen a obligațiilor instituțiilor publice către furnizorii privați — de exemplu plata la timp a indemnizațiilor pentru concediile medicale achitate de companii sau rambursarea de TVA — este un angajament pe care „Acordul celor zece priorități” îl conține deja. Întârzierea plăților transferă costul finanțării către companii, mai ales către firmele mici, românești, care nu au rezerve de capital pentru a rezista, arată organizația.
