FMI: Economia globală rezistă, dar riscurile energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu rămân ridicate
Fondul Monetar Internațional a anunțat joi că economia mondială a făcut față șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu mai bine decât se anticipa, iar produsul intern brut global este încă așteptat să crească cu aproximativ 3% în 2026. Cu toate acestea, instituția a avertizat că riscurile rămân ridicate.
Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat într-o conferință de presă că prețurile la petrol și gaze rămân ridicate, iar șocul energetic provocat de război nu s-a încheiat. Potrivit acesteia, presiunile asupra datoriei mondiale sunt în creștere, iar procesul de dezinflație a stagnat. Așteptările inflaționiste globale au crescut, dar rămân bine ancorate pe termen mai lung, a dat asigurări oficialul FMI.
„Până acum, în pofida celor șase luni de război din Orientul Mijlociu, economia globală a fost rezilientă”, a declarat Kozack, adăugând că folosirea rezervelor de petrol și gaze a permis unor țări să facă față șocului energetic provocat de conflict, în timp ce altele au apelat la noi surse de energie sau au luat măsuri pentru reducerea cererii.
„Rămânem în grafic pentru ca economia mondială să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar incertitudinile, după cum tot spunem de ceva timp, continuă să rămână ridicate”, a apreciat oficialul FMI.
În iulie, FMI previziona o încetinire a creșterii PIB-ului global la 3% în 2026, după o medie de 3,5% în 2024 și 2025, și după ce în aprilie prognoza un avans de 3,1% în acest an. Creditorul global va prezenta o actualizare a previziunilor în timpul adunării anuale a Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Bangkok, în perioada 12 – 18 octombrie.
Kozack a explicat că economia mondială a fost trasă în direcții opuse de șocul negativ privind aprovizionarea cu energie, care a majorat prețurile la energie, îngrășăminte, alimente și alte materii prime, în timp ce evoluția tehnologică condusă de inteligența artificială a furnizat un șoc al cererii pozitiv.
Riscurile rămân ridicate, multe țări trebuie să-și asigure rezervele de petrol și gaze, iar cererea de energie ar urma să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică, a declarat Kozack. Oficialul a adăugat că sporesc presiunile asupra datoriei publice globale, care deja este la un nivel de aproape 100% din PIB – cel mai ridicat nivel de la al Doilea Război Mondial – și tendința va continua. În special multe economii avansate au un nivel ridicat al datoriei.
În plus, problemele de lichiditate se extind în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în Africa, parțial în urma reducerii asistenței bilaterale, a atras atenția purtătorul de cuvânt al FMI.