NORVEGIA CONTINUĂ EXPLOATAREA RESURSELOR DIN ARCTICĂ, ÎN CIUDA OPINIILOR UE
Norvegia își reafirmă angajamentul de a dezvolta resursele de petrol și gaze din Marea Barents, ignorând solicitările Uniunii Europene de a introduce un moratoriu asupra aprovizionării cu hidrocarburi din regiunea Arctică. Într-un interviu acordat Reuters, ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că țara nu mai acceptă să fie percepută ca „bateria verde” a Europei, subliniind o schimbare de paradigmă în politicile norvegiene de energie.
După invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Europei, satisfăcând aproximativ 30% din cererea de gaze a Uniunii Europene și Marii Britanii. Anul trecut, producția de gaze a Norvegiei a ajuns la un nivel record, iar producția de petrol a atins cele mai ridicate cifre din 2009. Totuși, estimările oficiale sugerează o scădere drastică a producției după 2030, cu condiția să nu fie descoperite și dezvoltate noi zăcăminte.
Aasland a afirmat că, în contextul geopolitic și de securitate actual, continuarea forajelor în Marea Barents servește intereselor atât ale Norvegiei, cât și ale Europei. În ciuda susținerii Uniunii Europene pentru restricții asupra noilor foraje în Arctica, Norvegia își propune să mențină producția și exporturile de petrol la nivelurile actuale până cel puțin în 2035. Producția din Marea Barents este considerată esențială pentru a asigura un rol pe termen lung al Norvegiei ca furnizor de petrol și gaze pentru Europa.
Norvegia a argumentat în favoarea deschisă a perimetrelor din Marea Barents, care sunt fără gheață, similar cu situația din Marea Nordului, ceea ce reduce riscurile de poluare. Aasland subliniază că exploatarea acestor resurse contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților din regiunile nordice ale țării, în special în apropierea granițelor cu Rusia. El a negat orice popularitate a conceptului de moratoriu, insistând că Norvegia are dreptul suveran de a-și dezvolta resursele, indiferent de poziția Uniunii Europene.
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a sugerat, de asemenea, că Uniunea Europeană ar trebui să își reconsidere opțiunile și să nu se opună dezvoltării de noi proiecte în zona arctică, subliniind importanța acestor aprovizionări pentru securitatea energetică viitoare. Cei care contestă acest demers atrag atenția asupra faptului că noile proiecte ar avea nevoie de ani de zile pentru a deveni operaționale, având un impact limitat asupra provocărilor energetice pe termen scurt ale Europei.
În plus față de resursele de petrol și gaze, Norvegia își folosește rețeaua extinsă de râuri și rezervor pentru a produce un surplus de energie regenerabilă, exportându-l în Europa prin cabluri electrice. Deși Norvegia s-a autoproclamant anterior „bateria verde” a Europei, Aasland afirmă că această viziune nu mai este adecvată, fiindcă țara nu poate echilibra singură piața europeană a energiei.
Ministrul a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectori, dar rămâne angajată într-o cooperare strânsă cu Uniunea Europeană în domeniul energetic. El a făcut apel la statele membre ale Uniunii să își întărească aprovizionarea cu energie, afectată de închiderea centralelor nucleare și pe cărbune, precum și de lipsa investițiilor în noi centrale pe bază de gaz. „Viitorul se bazează pe un sistem integrat și robust”, a concluzionat Aasland.
