Plăţi nejustificate în sistemul sanitar românesc
Recent, o analiză realizată de Economica.net a evidențiat o situație alarmantă în cadrul unui număr de 20 de spitale publice din România, care au efectuat plăți nejustificate în valoare de 4,6 milioane de lei pentru veniturile personalului medical. Aceste sume au fost extrase din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS), un fond care este majoritar alimentat din contribuțiile de asigurări sociale, inclusiv din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reținute de la salariați și pensionari.
Recuperarea sumelor de către CNAS
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a decis să recupereze suma totală de 4,6 milioane de lei de la aceste spitale, conform unui document oficial studiat de jurnaliști. Plățile nejustificate identificate de CNAS reprezintă aproximativ 0,66% din totalul verificărilor efectuate, după ce, în 2025, au fost controlate 42 de spitale în contract cu 25 de case de asigurări de sănătate.
Definirea „influenţelor financiare”
Termenul „influenţe financiare determinate de creşterile salariale ale personalului” se referă la plățile efectuate din FNUASS pentru a acoperi salariile majorate ale personalului din spitale, în cadrul unui sistem de salarizare unitar. Aceste plăți sunt prevăzute în bugetul FNUASS și sunt esențiale pentru funcționarea unităților medicale.
Structura veniturilor FNUASS în 2025
Analiza a arătat că, în 2025, transferurile între unități ale administrației publice au depășit 17,1 miliarde de lei, cu o creștere de 10,5% față de 2024. Aceste sume reflectă costurile asociate creșterilor salariale pentru personalul din sistemul sanitar public, subliniind importanța acestor plăți pentru menținerea personalului medical în România.
Impactul plăților din FNUASS
Peste 20% din plățile totale efectuate din FNUASS în 2025, adică aproximativ 17,1 miliarde de lei, au fost destinate acoperirii influențelor financiare legate de creșterile salariale. Această sumă este comparabilă cu cheltuielile pentru serviciile medicale acordate pacienților în unitățile sanitare, evidențiind o anomalie care persistă de cel puțin un deceniu, în care majorările salariale sunt finanțate din resurse destinate altor necesități de sănătate.
Perspectiva viitoare a sistemului de sănătate
CNAS lucrează la o soluție care să corecteze această situație, propunând introducerea unui sistem de plată pe caz rezolvat, ceea ce ar putea rezolva problema finanțării influențelor salariale din FNUASS. Unii specialiști evidențiază că bugetul FNUASS, destinat asigurării accesului la servicii medicale, nu ar trebui să fie utilizat pentru acoperirea creșterilor salariale care, prin natura lor, ar trebui să fie gestionate prin politici separate de remunerare.
Concluzie
În concluzie, situația plăților nejustificate în spitalele publice subliniază necesitatea unei analize mai profunde a modului în care sunt gestionate resursele în sănătate. Aceste abateri nu doar că afectează bugetul de sănătate, dar pot avea și impact asupra calității serviciilor oferite pacienților, evidențiind nevoia urgentă de reforme în sistemul sanitar românesc.
