Legea salarizării. Ce spune CSM – Problemele din grila de salarizare
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, miercuri, un comunicat de presă prin care evidențiază gravele „consecințe” pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești. În acest context, este subliniat faptul că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se regăsește, din punct de vedere salarial, într-o poziție inferioară față de un consilier prezidențial, ceea ce ridică întrebări serioase în privința ierarhizării sistemului judiciar.
Proiectul de lege care se află în discuție continuă să fie susținut și promovat de către anumite grupuri din Parlament, în ciuda suspendării inițiale a procedurii de elaborare a acestuia de către Curtea de Apel București. CSM, prin Secția pentru judecători și reprezentanții societății civile, a tras atenția Ministerului Justiției și președintelui României asupra deficiențelor legate de această legislație, subliniind că problema nu se referă doar la nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci și la poziționarea acestora în raport cu celelalte puteri ale statului.
Conform grilei de salarizare, coeficientul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție este stabilit la 6,15, în timp ce consilierii prezidențiali și liderii grupurilor parlamentare beneficiază de un coeficient de 6,50. Această ierarhizare este considerată de CSM ca fiind inacceptabilă, având în vedere că președintele Înaltei Curți reprezintă cea mai înaltă funcție în cadrul instanțelor judiciare.
Secția pentru judecători a CSM a remarcat că, la alte niveluri ale sistemului judiciar, subiectul inechității este la fel de acut. De exemplu, un judecător cu maximă vechime în cadrul Înaltei Curți are un coeficient inferior primarilor din municipii reședință de județ, ceea ce subliniază o injustiție profundă în sistemul de salarizare.
Magistratura se confruntă cu o situație aparte, fiind printre puținele domenii în care veniturile nu sunt acompaniate de sporuri și alte stimulente financiare, așa cum se întâmplă în administrația publică. Aceasta drenare a veniturilor amplifică discrepanțele salariale, aspect care nu poate fi trecut cu vederea.
CSM își exprimă preocuparea că actuala abordare legislativă ar putea contribui la un proces continuu de diminuare a garanțiilor statutare pentru magistrați, afectând grav independența justiției. De asemenea, se subliniază că pentru autoritatea judecătorească, o salarizare adecvată este esențială pentru menținerea statutului său de putere în stat, fiind o necesitate nu doar declarativă, ci fundamentală.
Instituția CSM a declarat că, pentru a proteja independența justiției și statutul magistraturii, va utiliza toate instrumentele și mijloacele legale disponibile. Este solicitat ca orice reglementare viitoare în domeniul salarizării să respecte eficace poziția constituțională a puterii judecătorești și să garanteze echilibrul indispensabil între cele trei puteri ale statului.
