Lecţie pentru România: Bulgaria campioana UE în stocarea energiei electrice
Bulgaria își afirmă poziția de lider european în stocarea energiei electrice, având un avans semnificativ datorat expansiunii rapide a energiei solare, precum și unor investiții substanțiale din partea Uniunii Europene și sectorului privat. Această transformare se realizează într-un context în care alte state din regiunile vecine devin tot mai dependente de importurile de electricitate.
Aceste realizări vin ca o surpriză după o perioadă îndelungată de instabilitate politică, marcată de opt runde de alegeri parlamentare dintre 2021 și 2026, care au dificultat formarea unui guvern stabil. Totuși, Bulgaria a reușit să se integreze în zona euro pe 1 ianuarie 2026 și să își modernizeze rapid infrastructura electrică, în special prin implementarea sistemelor de stocare a energiei în baterii.
Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, în funcție din ianuarie 2025, a avut un rol esențial în această expansiune. În prima jumătate a anului 2026, el a inaugurat o unitate de stocare a energiei de 124 megawați (MW) în apropierea orașului Lovech, un proiect elaborat de Renault, capabil să stocheze până la 496 megawați-oră. Stankov a descris aceasta ca o bază pentru obiectivul de a atinge o capacitate de stocare totală de 10 gigawați-oră (GWh), consolidând astfel rolul Bulgariei în sistemul energetic al regiunii.
Conform datelor furnizate de Operatorul Sistemului de Electricitate (ESO) al Bulgariei, capacitatea totală de stocare instalată a crescut dramatic, ajungând la 3.432 MW în mai 2026, estimările indicând o aproximare de 4.800 MW și 14 GWh până la mijlocul lunii iulie. Comparativ cu acum doi ani, când capacitatea de stocare era de aproximativ 200 MWh, acest progres evidențiază un salt remarcabil.
Accelerarea expansiunii a fost posibilă datorită unui program guvernamental inițiat imediat după învestirea lui Stankov, care a anunțat în aprilie 2025 lansarea a 82 de proiecte de stocare, cu o capacitate totală de 9,7 GWh, cu finanțare din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 588 milioane euro. Proiectul RESTORE, demarat în august 2024, a marcat începutul unei revitalizări semnificative a infrastructurii energiei electrice din Bulgaria.
În plus, autoritățile de reglementare au acționat pentru a preveni investițiile speculative, introducând cerințe stricte de garanție financiară pentru facilitățile de baterii, permițându-le să participe direct la piața de electricitate. În decembrie 2025, faza a doua a proiectului RESTORE a fost finalizată, cu 31 de proiecte suplimentare aprobate, aducând o capacitate suplimentară de peste 4 GWh.
Investitorii privați joacă un rol semnificativ în finanțarea acestui avans, iar compania națională de electricitate, NEK, s-a implicat activ, anunțând în februarie 2025 decizia de a instala baterii cu o capacitate totală de aproape 300 MWh la cinci dintre centralele sale hidroelectrice. De asemenea, Guvernul își propune să dezvolte o capacitate solară de aproximativ 1,18 GW combinată cu stocarea energiei, operațională până în martie 2026, stimulând astfel dezvoltarea simultană a parcurilor solare și a sistemelor de stocare a energiei.
Acest avans rapid al energiei solare a generat, de asemenea, o presiune suplimentară asupra capacităților de stocare existentă. Martin Georgiev de la Electrohold a menționat că, în anul precedent, s-au irosit peste un terawatt-oră (TWh) de energie solară în Bulgaria, ceea ce echivalează cu aproape 3% din consumul național, din cauza lipsei capacităților suficiente de stocare pentru a absorbi surplusul de producție.
Până la începutul anului 2026, capacitatea solară instalată a depășit 6,5 GW, generând mai mult de jumătate din totalul capacității de generare a energiei electrice a Bulgariei. Acest lucru a dus ca în momentele de vârf ale producției solare, prețurile electricității să scadă sub zero, pentru ca seara acestea să crească până la 250 euro pe megawatt-oră.
Nikola Gazdov, președintele Asociației pentru producția, stocarea și comercializarea energiei electrice, a subliniat că fluctuațiile de preț sunt un factor determinat al expansiunii rapide a sistemelor de stocare. Energia solară, care devine tot mai accesibilă, devine extrem de valoroasă când este stocată și eliberată în momentele cu cerere ridicată și prețuri mai mari.
Bateriile joacă un rol crucial în compensația pierderilor cauzate de vechile capacități de stocare. Centrala hidroelectrică Chaira, proiectată să acumuleze energie prin pompaj, cu o capacitate de 864 MW, a devenit nefuncțională din aprilie 2022 din cauza unei defecțiuni la turbină, iar repararea sa completă nu este anticipată înainte de mijlocul anului următor. În această situație, sistemele de stocare bazate pe baterii sunt cele care suplinesc deficitul generat.
Sistemul energetic al Bulgariei se bazează în continuare pe un mix diversificat de tehnologii. În 2024, cele două reactoare ale centralei nucleare Kozloduy au generat aproximativ 35% din electricitatea totală a țării, iar din mai 2025, centrala utilizează combustibil nuclear de la compania Westinghouse. De asemenea, Complexul Maritsa-Iztok rămâne cea mai mare regiune de extracție a cărbunelui din Europa de Sud-Est.
În 2025, Bulgaria a fost exportator net de electricitate, iar în anul acesta, se estimează o creștere considerabilă a exporturilor. Acest avans al stocării energiei transformă de asemenea funcționarea piețelor de energie electrice din regiune, iar Evangelos Gazis de la Aurora Energy Research a declarat că „bateriile încep să schimbe modul în care funcționează sistemul electric”. Sebiște, se preconizează că până în 2030, prețul energiei solare va scădea cu aproximativ 48% sub prețul standard al electricității, iar expansiunea capacității solare va reduce semnificativ costurile de generare.
Chiar și așa, expansiunea rapidă a sectorului vine cu provocări. Interconexiunile electrice devin congestionate, iar oportunitățile de a valorifica diferențele de preț ar putea fi afectate. O parte semnificativă din boom-ul actual al investițiilor depinde de subvenții ce vor expira în curând, ceea ce aduce un strat suplimentar de incertitudine asupra viitorului acestui sector.
