Seceta de pe Dunăre ar putea forța investiții noi în sectorul energetic românesc
Starea actuală de alertă energetică din România, rezultată din debite scăzute record ale Dunării, subliniază o criză pe termen scurt care, însă, ar putea deveni o problemă recurentă în anii următori. În acest context, Guvernul român a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-și reducă utilizarea în orele de vârf pentru a alleviate presiunea pe sistemul energetic. În plus, Armata a început implementarea unor măsuri de urgență, inclusiv dinamitarea unor stânci și scufundarea unor barje, cu scopul de a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, în încercarea de a asigura funcționarea acestora. Această criză subliniază imperativul investițiilor necesare pentru a evita astfel de penurii energetice într-o Europă care se confruntă cu o încălzire climatică accentuată, iar România, unde aproape jumătate din producția de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă, se află în centrul acestei probleme.
Debitul Dunării a scăzut alarmant la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă până la sfârșitul lunii iulie 2026, ceea ce reprezintă o valoare cu aproape trei ori mai mică decât media sezonieră. Această situație a forțat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la centrala de la Cernavodă. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă națională pentru luna august, semnalând că România ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică și a solicitat sprijin energetic de la Ucraina. De asemenea, centrala nucleară Paks din Ungaria funcționează la capacitate redusă și se confruntă cu riscuri similare de oprire, ceea ce confirmă caracterul regional al problemei, nu doar pe cel național. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc atât România, cât și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Seceta de pe Dunăre nu este un fenomen izolat, ci parte integrantă a unui model climatic continental; Europa este, de altfel, continentul care se încălzește cel mai rapid. Conform raportului „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus, 95% din Europa a înregistrat temperaturi mai mari decât medie, iar aproximativ 70% din râurile europene au avut debite sub medie. Diverse regiuni din Europa Centrală s-au confruntat cu unul dintre cei mai secetoși zece ani din istoria înregistrărilor, fiind raportat un nivel de umiditate a solului care a atins minimurile ultimilor 33 de ani. Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, având un impact semnificativ asupra producției de energie care depinde de apa curgătoare, cum ar fi răcirea centralelor nucleare și generarea de energie hidroelectrică, aspecte care vor continua să fie afectate de fenomenele deteriorate ale vremii.
În ultimele 12 luni, energia hidroelectrică a constituit principala sursă de energie regenerabilă în România, contribuind cu aproximativ un sfert la producția totală de energie electrică. Energia nucleară ocupă locul doi, cu aproape 19%, în timp ce energia eoliană și solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili continuă să reprezinte aproape o treime din mixul energetic național, cu o dependență de gaz de aproximativ 17% și de cărbune de aproape 11%. România utilizează, de asemenea, energii importate, care au reprezentat o medie de 4,1% din consumul total.
Actuala criză energetică demască necesitatea urgentă de a investi în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) estimează pentru România nevoie de investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în domeniile de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere. Este esențial ca proiectele importante, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noile unități nucleare, centralele pe gaz și proiectele hidroenergetice amânate, să fie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative și procedurale. Conform unui document de politică elaborat de Forumul ASPEN-GMF București 2025, modificările frecvente de legislație și intervențiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor, de exemplu, prin modificarea de 11 ori a legii principale a României privind energia regenerabilă în doar trei ani. Stabilirea unui cadru normativ stabil și predictibil este crucial pentru atragerea capitalului la scară mare.
Europa se confruntă cu o stagnare în tranziția sa energetică către surse verzi, cu un pericol iminent pentru cel puțin 120 GW din capacitatea planificată de energie regenerabilă, din cauza infrastructurii insuficiente a rețelei, arată un raport al think-tank-ului Ember. România se numără printre țările care anticipază cel mai mare volum de energie eoliană și solară, dar care dispun de cele mai puțin pregătite rețele, fiind alături de Austria, Bulgaria și Polonia. Aproape jumătate dintre țările europene care raportează date privind rețeaua nu dispun deja de capacitatea necesară pentru integrarea noilor surse de producție de electricitate, ceea ce accentuează o vulnerabilitate structurală și subliniază nevoia stringentă de investiții pentru creșterea capacității rețelei.
Situația generată de secetă a determinat Guvernul României să solicite reducerea voluntară a consumului de energie electrică din partea companiilor și a populației. Aceasta ar putea, de asemenea, să forțeze liderii politici să acționeze mai rapid în forurile legislative pentru a simplifica legislația care poate garanta stabilitatea energetică a României. Pentru investitori, concluzia esențială este că stresul hidrologic cauzat de schimbările climatice nu este un fenomen izolat, ci un risc recurent. Aceasta ar putea grăbi valorificarea capitalului către acele tipuri de investiții capabile să sporească stabilitatea și să protejeze sistemul energetic de impacturile adverse generate de anomaliile climatice, care este de așteptat să devină din ce în ce mai frecvente în viitor.
