Reducerea voluntară a consumului nu poate acoperi un posibil deficit de până la 2.500 MW – Asociaţia Energia Inteligentă
Reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea contribui cu cel mult 100-200 MW, un cuantum insuficient pentru a face faţă unui deficit potenţial de până la 2.500 MW în orele de vârf, conform afirmaţiilor lui Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Această situaţie alarmantă a fost dezvăluită într-o conferinţă de presă, subliniind gravitatea problemei energetice cu care se confruntă România.
Chisăliţă a evidenţiat că, după 25 de ani de iresponsabilitate în gestionarea resurselor energetice, Guvernul face apel la responsabilitate din partea altora, ceea ce ridică întrebări cu privire la seriositatea acestui demers. În contextul actual, România se află în stare de alertă energetică, ceea ce denotă o mobilizare a statului, dar, în realitate, nu se fac decât apeluri către populaţie şi companii pentru a-şi reduce consumul. Aceasta a fost caracterizată ca o solicitare de a suspenda producţia, de a renunţa la venituri şi de a face faţă costurilor suplimentare ale comenzilor nelivrate.
Preţul da energiei electrice în România este exorbitant, plasându-se pe locul doi în rândul statelor din Piaţa Zilei Următoare (PZU) în primele şase luni ale anului 2026. Această situaţie complică şi mai mult perspectivele pentru consumatori, care nu pot fi compensaţi adecvat în condiţiile unei stări de alertă şi a unei reduceri voluntare a consumului. Chisăliţă continuă să sublinieze că un deficit de 1.700-2.500 MW nu poate fi acoperit prin măsuri voluntare.
În prezent, România depinde de importuri de circa 1.700 MW în orele de seară, iar în cazul în care se opreşte a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăşi 2.500 MW. Acest lucru devine tot mai complicat în condițiile unei creșteri posibile a consumului pe fondul caniculei, deoarece lipsa apei afectează și statele învecinate, ceea ce face imposibilă garantarea unei surse de energie la frontieră în momentele critice.
În faţa acestui deficit alarmant, Guvernul mizează pe reducerea voluntară a consumului din partea instituţiilor, populaţiei şi companiilor. Totuşi, expertul a subliniat că abordarea actuală nu este eficientă, deoarece o fabrică nu poate fi oprită și repornită cu aceeaşi uşurinţă ca un aparat de iluminat. Procesul industrial implică aşteptări tehnice, mentenanţă a echipamentului, precum şi plata salariilor, generând astfel întrebări despre cine suportă cheltuielile asociate cu producţia suspendată.
Dumitru Chisăliţă a preconizat că, în următoarele zile, reducerea voluntară a consumului ar putea atinge 100-200 MW, cu o valoare medie estimată de 150 MW. Cele mai semnificative contribuţii ar putea veni din sectorul industrial, instituţiile publice, centrele comerciale şi birourile, în contextul în care consumatorii casnici ar putea aduce o contribuţie de 20-50 MW.
Chiar şi în aceste condiţii, tot nu s-ar putea acoperi decât aproximativ 5-10% din deficitul estimat pentru seara de 1.500-2.500 MW. Iniţiativele de reducere vor viza, în principal, climatizarea, iluminatul ornamental, precum şi limita activităților comerciale. Totuşi, pentru a obţine o reducere semnificativă, trebuie intervenit direct în industrie, acolo unde costul pe oră poate depăşi un milion de euro, pe lângă riscurile tehnologice şi comerciale implicate.
Chisăliţă a concluzionat că ordinea reducerii consumului ar fi trebuit să fie stabilită în prealabil, începând cu măsurile ce pot fi amânate, continuând cu procesele industriale care pot încheia cicluri de producţie, iar consumatorii casnici ar fi trebuit să fie afectaţi doar în ultimă instanţă. De asemenea, este vital să protejăm spitalele, sistemele de alimentare cu apă, telecomunicaţiile şi alte structuri critice în faţa unei crize energetice.
