Există într-adevăr o penurie de carburanți în România sau este doar o percepție construită?
Autoritățile române trebuie să clarifice dacă piața de motorină se confruntă cu un deficit fizic real sau dacă se crează o impresie care justifică prețurile ridicate. Aceasta este opinia exprimată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care subliniază importanța comunicării transparente din partea operatorilor de pe piață.
În ultimele zile, s-au înregistrat mesaje despre întârzieri la livrarea motorinei, declanșate de faptul că cererea a depășit capacitățile logistice ale depozitelor. Întrebarea care se impune este: avem de-a face cu o problemă reală a întregii piețe sau cu o situație specifică, menită să induce impresia unei penurii generale? Chisăliță remarcă faptul că, dacă România ar fi într-o adevărată criză de motorină, toți marii operatori ar transmite același mesaj, ceea ce nu se observă în realitate.
Compania Rompetrol, de exemplu, care a avut întârzieri în primirea țițeiului, nu a anunțat restricții la livrări și a comunicat despre funcționarea normală a rafinăriei sale. Mai mult, în Bulgaria, unde Rompetrol își desfășoară activitatea, nu există semnale de întârzieri în livrările de motorină. Aceasta susține ideea că problema ar putea fi punctuală, mai degrabă decât un deficit generalizat.
OMV Petrom, cel mai mare producător de carburanți din România, colaborează cu un procent considerabil din motorina disponibilă pe piață din producția locală. În acest context, Chisăliță se întreabă ce fel de ‘context internațional’ ar putea duce la întârzieri în livrările de motorină în condițiile în care statul român a comunicat că nu se așteaptă o penurie de carburanți.
Mai multe întrebări rămân fără răspuns: Problema este una logistică specifică pentru un singur operator sau există un deficit real de motorină? Aceasta este o distincție crucială, pentru că, în lipsa unei clarificări, mesajele confuze pot alimenta speculațiile și pot determina o presiune suplimentară asupra pieței.
Chisăliță subliniază pericolul reacțiilor emoționale generate de simplele informații despre posibile probleme de aprovizionare. Aceste reacții pot duce la achiziții preventive din partea consumatorilor, ceea ce provoacă o creștere artificială a cererii și, implicit, a prețurilor. De aceea, comunicarea unitară și clară din partea autorităților și companiilor este esențială pentru prevenirea panicii și pentru asigurarea unui climat de încredere pe piață.
Pentru a evita o criză de încredere, autoritățile trebuie să răspundă rapid la întrebările legate de stocurile comerciale și de siguranță, precum și de disparitățile dintre mesajele transmise de principalii operatori. În lipsa acestor clarificări, consumatorii sunt lăsați cu impresia că fiecare nou mesaj despre întârzieri sau probleme logistice pavază drumul pentru acceptarea unor prețuri tot mai mari.
În concluzie, o comunicare transparentă este cheia în menținerea stabilității pe piața carburanților, pentru a evita percepțiile distorsionate care pot transforma realitatea și a slăbi încrederea consumatorilor. Dacă percepția devine mai puternică decât realitatea, finalul va fi resimțit întotdeauna de către șoferi, care sunt cei care suportă costurile. Autoritățile au datoria să asigure claritate și transparență în acest domeniu crucial pentru economie.
