CC Tax Advisory solicită ANAF să publice datele omise despre TVA și digitalizare
CC Tax Advisory a cerut Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să publice informații detaliate referitoare la gap-ul de TVA, comparativ cu media din Uniunea Europeană, precum și rata de succes în litigii și costurile asociate digitalizării. Aceste date sunt esențiale pentru contribuabili, mediul de afaceri și consultanții fiscali, având nevoie de o imagine completă, nu de selecții favorabile. Aceasta a fost declarația CC Tax Advisory în cadrul analizei realizate asupra Raportului de Performanță pentru 2025, recent publicat de ANAF.
Neconcordanțe majore în raportul ANAF
În analiza sa, CC Tax Advisory a evidențiat trei contradicții semnificative în Raportul de Performanță pentru 2025. Prima dintre acestea este inconsistența în raportarea gap-ului fiscal, care apare recunoscut în strategia fiscală, dar omis complet în raport. Conform strategiei 2025-2028, România se confruntă cu un gap de TVA de 33,2% până la 39,7%, cele mai mari valori din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu se face nicio referire la acest decalaj în raportul ANAF.
A doua contradicție subliniată de CC Tax Advisory se referă la acumulari noi de arierate, contrar angajamentului strategiei de a preveni acest lucru. Deși ANAF a instituit un sistem de evaluare bazat pe risc pentru a combate acumularea de arierate, în 2025 s-au constituit noi arierate în valoare de 76,95 miliarde lei, o situație care nu reflectă progresele așteptate.
A treia neconcordanță semnalată este ratările țintelor stabilite prin strategie, menționate doar într-un tabel anexat, fără explicații suplimentare. De exemplu, rata de conformare voluntară a fost de 86,02%, față de un obiectiv de 89%. Acest aspect ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și corectitudinea politicilor ANAF.
Colectarea veniturilor bugetare și lipsa de transparență
Raportul ANAF menționează că în 2025 au fost colectate 511,65 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 11,26% comparativ cu anul anterior. Totuși, această creștere nu este contextualizată, neavând în vedere inflația sau evoluția economică reală, ceea ce diminuzionează validitatea acestei afirmații. Astfel, fără comparabilitate în termeni reali, aceste date devin mai degrabă un instrument de promovare decât reflectarea concretă a eficienței ANAF.
Diferenta dintre obligațiile declarate și cele colectate rămâne semnificativă, cu un decalaj de 40,33 miliarde lei în favoarea contribuabililor. Îngrijorătoare este și creșterea constantă a stocului de arierate, care, potrivit analizei, devine o problemă din ce în ce mai gravă pentru sistemul fiscal român.
Problemele de comunicare și percepție cetățenească
Un alt aspect semnalat de CC Tax Advisory este indicele de satisfacție al contribuabililor, care a ajuns la 71,22%. Deși acest număr este unul optimist, raportul omite să menționeze că 23% dintre respondenți s-au declarat nemulțumiți. Lipsa de transparență în metodologia de calcul a acestui indice subliniază o abordare lacunară în comunicarea eficienței ANAF.
Asistentul virtual ANA, introdus ca o inovație, se află încă în faza de îmbunătățire și are funcționalități limitate, acoperind doar întrebări generale, ceea ce ridică întrebări referitor la utilitatea sa reală pentru contribuabili.
Concluzia CC Tax Advisory
Conform declarațiilor Dr. Cornelia Năstase, CEO al CC Tax Advisory, raportul ANAF 2025 reflectă o instituție care poate să-și îmbunătățească performanța și să digitalizeze mai eficient, dar care, în același timp, a omis să abordeze probleme fundamentale precum gap-ul fiscal și costurile de conformare impuse contribuabililor. Această analiză impune necesitatea de a solicita ANAF să asigure o transparență mai mare în raportare, oferind date complete ce să ajute la o evaluare corectă a activităților fiscale.
