Proiecțiile demografice ale României pentru 2080
Conform celor mai recente estimări ale Institutului Național de Statistică (INS), populația României se va reduce semnificativ în viitor, atingând cifra de 15,633 milioane de persoane până în 2080, comparativ cu 19,043 milioane la 1 ianuarie 2025. Aceste date au fost publicate cu ocazia Zilei mondiale a populației, sărbătorită anual pe 11 iulie.
Declinul demografic și îmbătrânirea populației
Scăderea drastică a numărului de locuitori, estimată la 3,410 milioane de persoane (-17,9%), va avea implicații profunde asupra structurii demografice a țării. Aceasta înseamnă că ponderea tinerilor sub 15 ani și adulților între 15-64 de ani se va diminua la 13,7%, respectiv 60,4%, în timp ce proporția persoanelor vârstnice (65 ani și peste) va crește semnificativ, atingând 25,9%. La începutul anului 2025, din cei 19,043 milioane de locuitori, 51,5% locuiau în mediul urban, iar 51,2% erau femei, adică 9,752 milioane de persoane.
Trends în îmbătrânirea demografică
Fenomenul îmbătrânirii demografice devine din ce în ce mai evident, mai ales prin scăderea populației tinere cu 92.200 de persoane, ajungând la o pondere de 15,4%. În plus, numărul persoanelor vârstnice a crescut ușor de la 20% în ianuarie 2024 la 20,3% un an mai târziu, ceea ce confirmă tendințele alarmante de aging în societatea românească.
Ponderile grupelor de vârstă în continuă schimbare
De asemenea, se constată o creștere a populației adulte (15-64 ani), care reprezintă 64,3% din total, cu un plus de 22,600 de persoane față de începutul anului 2024. Între timp, grupe de vârstă precum 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani și 55-59 ani au crescut în proporție, în contrast cu cele de 30-34 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, și 60-64 ani, care au înregistrat o scădere.
Vârsta medie și indicele de îmbătrânire
Din statisticile oficiale rezultă că vârsta medie a populației rezidente continuă să crească, ajungând la 42,8 ani la 1 ianuarie 2025. Aceasta indică o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, cu un indice de îmbătrânire demografică care a crescut de la 81 la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri.
Dispersia geografică a populației
În ceea ce privește distribuția geografică, la începutul anului trecut, regiunea de dezvoltare Nord-Est, care include județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, avea cel mai mare număr de locuitori, reprezentând 16,9% din populația rezidentă. În schimb, regiunea de dezvoltare Vest, formată din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, avea o pondere mult mai mică, de doar 8,8% din totalul populației.
Sporul natural al populației
Sporul natural al populației rezidente pentru anul 2025 a fost, de asemenea, negativ, cu o reducere estimată de 104.100 de persoane. Acest fenomen a fost observat în toate regiunile țării, dar cel mai drastic declin a fost raportat în regiunea Sud-Muntenia, unde s-au înregistrat 21.400 de persoane în minus, comparativ cu București-Ilfov, care a avut doar 7.300.
Contextul global și poziția României
Statisticile Diviziei de Populație a ONU relevă că, la 1 iulie 2023, populația globală era estimată la 8,1 miliarde de locuitori, iar țările cu cel mai mare număr de locuitori sunt India și China. Se prognozează că populația globală va continua să crească, atingând un maxim de aproximativ 10,3 miliarde până la mijlocul anilor 2080. Cu toate acestea, România se află într-o situație contrară, cu o scădere semnificativă a numărului de locuitori, plasându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană ca număr de locuitori, conform Eurostat.
