Amânare în cazul restanțelor salariale pentru magistrați
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în urma unei ședințe recente, să amâne pronunțarea în procesul intentat împotriva Guvernului României, în legătură cu plata restanțelor salariale datorate magistraților. Această amânare a fost stabilită pentru data de 23 iulie 2026, afectând astfel o miza considerabilă de aproximativ 1 miliard de euro, sumă care reprezintă restanțe salariale ce au apărut în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Contextul procesului
În primă instanță, ICCJ a câștigat acest dosar împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, solicitând neplata acestor drepturi salariale, care au fost stipulate de instanțe ca fiind justificate. Procesul se află acum în faza de recurs, după ce pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plățile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară.
Detalii și consecințe ale deciziilor judecătorești
Curtea de Apel a stabilit un termen de 10 zile pentru ca Guvernul să pună în executare decizia sa, cu amenzi de 1% pe zi pentru întârziere și penalități suplimentare de 20% din salariul minim brut pe zi. Reprezentantul Guvernului a solicitat, pe parcursul ședinței, să se sesizeze Curtea Constituțională pentru a determina dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare, ridicând astfel întrebări legate de constituționalitatea acestor decizii.
Declarații oficiale
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a explicat că guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a soluționa un conflict juridic cu ICCJ legat de plata acestor restanțe. El a argumentat că instanța de judecată a depășit autoritatea sa, asumându-și competențe care aparțin exclusiv puterii executive și legislative în materie bugetară.
Impactul financiar asupra justiției
Proiectul de buget prezentat de Ministerul Finanțelor preconiza aproape 5 miliarde de lei pentru ICCJ în 2026, o creștere semnificativă comparativ cu anii anteriori. Aceste sume erau destinate acoperirii acestor restanțe, generate de majorări salariale anunțate în 2023, când s-au stabilit sporuri de 25% pentru judecători și procurori, retroactive din 2018. Totuși, Guvernul a optat să întârzie o parte din plăți, redirecționând bugetul spre ajutoare sociale, ceea ce a stârnit controverse și nemulțumiri în rândul magistraților.
Acuzații de neconformitate
Înalta Curte susține că neplata acestor restanțe contravine dreptului de proprietate al judecătorilor, afectându-le condițiile de muncă și integritatea financiară. De asemenea, se consideră că acțiunile Guvernului subminează principiul separării puterilor în stat, provocând efecte negative asupra legitimității sistemului judiciar.