Comisia Europeană le-a transmis statelor membre UE opțiuni pentru restricționarea sau interzicerea importurilor de produse provenite din coloniile israeliene aflate în teritoriile palestiniene
Comisia Europeană a anunțat pe 9 iulie 2026 că a trimis un document neoficial către toate statele membre ale Uniunii Europene, în care detaliază opțiuni pentru restricționarea sau interzicerea importurilor de produse din așezările israeliene situate în teritoriile palestiniene. Acest demers include, de asemenea, alternative pentru revizuirea sistemului actual de tratament diferențiat aplicat comerțului cu aceste zone ocupate, conform celor raportate de agenția EFE.
Documentul în discuție va fi dezbătut în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, programată pentru luni, unde cele 27 de state membre vor avea ocazia să își exprime opiniile. În funcție de rezultatul acestei discuții, Comisia va decide următorii pași de urmat. Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru probleme comerciale, a subliniat că actuala propunere poate include diverse măsuri, cum ar fi introducerea de licențe de import, taxe vamale prohibititve sau chiar restricții totale asupra importurilor din aceste teritorii.
Este important de menționat că natura juridică a posibilelor restricții nu a fost confirmată de purtătorul de cuvânt, existând posibilitatea ca orice restricție să fie implementată ca parte a politicii comerciale comune, care ar putea necesita o majoritate calificată a statelor membre. Alternativ, dacă aceste măsuri sunt gândite ca parte a politicii externe, ar fi necesară unanimitatea, ceea ce ar permite oricărui stat membru să blocheze inițiativa.
O decizie comercială ar deschide calea pentru restricționarea importurilor din coloniile israeliene, însă numai o abordare ca instrument de politică externă ar permite, de asemenea, impunerea unor sancțiuni directe împotriva oficialilor israelieni, cum ar fi miniștrii de extremă-dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich. Aceste sancțiuni vor fi, de asemenea, discutate la întâlnirea de luni, subliniind diviziunile mai profunde existente între statele membre în legătură cu presiunea asupra Israelului.
De exemplu, țări precum Germania și Republica Cehă se opun restricțiilor comerciale, în contrast cu Spania, Irlanda, Franța și Suedia, care le susțin. Italia, o țară considerată esențială pentru obținerea unei majorități calificate, rămâne nesigură. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, nu se așteaptă să anunțe o decizie clară, ci mai degrabă să evalueze posibilitatea formării unei poziții unificate între statele membre sau dacă ambiguitatea va persista.
Comisia Europeană a promis că până pe 13 iulie va propune opțiuni, în contextul summitului european care va avea loc pe 18-19 iunie. O propunere anterioară de suspendare a preferințelor comerciale din acordul UE-Israel a fost blocată în septembrie anul trecut de către liderii celor 27 de state membre, care nu au reușit să ajungă la o majoritate calificată.
Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui țară deține în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, a îndemnat colegii europeni să facă mai mult pentru a pune presiune asupra Israelului, menționând în fața Parlamentului European nemulțumirea profundă față de acțiunile guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu. Martin a declarat că aceste acțiuni sunt „din ce în ce mai extreme” și că nu există valori democratice sau umanitare suficiente care să justifice ororile din teritoriile palestiniene.