România de oţel – O nouă epocă
Sectorul metalurgic românesc se află în mijlocul unei transformări profunde, cu companii solid consacrate care își întăresc poziția pe piață, în timp ce aproximativ 17% dintre firmele cu activitate redusă dispar. Analiza efectuată de CITR relevă că industria metalurgică a înregistrat o pierdere semnificativă, totalizând peste 5,5 miliarde de lei în perioada 2023-2025, scăzând de la 23,8 miliarde de lei la 18,3 miliarde de lei.
Declinul de pe piață este, în principal, rezultatul dificultăților cu care se confruntă marii producători de oţel primar, care au avut o cifră de afaceri redusă drastic, de la 7,5 miliarde de lei în 2023 la 2,6 miliarde de lei în 2025. Această situație este parțial alimentată și de ieșirea din piață a companiilor mai mici și mai vulnerabile.
„Analiza în evidenței sugerează un proces de selecție în cadrul industriei, în care cifrele generale și declinul pieței nu indică o criză extinsă, ci mai degrabă o adaptare selectivă. Aproximativ 17% dintre companiile active în 2024 nu au raportat o cifra de afaceri în 2025. În contrast, companiile stabile, care au operațiuni continue în cei trei ani analizați, au înregistrat o creștere de 3% între 2024 și 2025, ceea ce sugerează extinderea lor pe o piață din ce în ce mai restrânsă.”, a afirmat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.
Segmente precum producția de tuburi, ţevi și profile au depășit producția primară feroasă în ceea ce privește cifra de afaceri, crescând la 6,25 miliarde de lei în 2024, față de 5,59 miliarde de lei pentru producția primară. Acest sector este singurul care a demonstrat o evoluție constantă pe parcursul perioadei analizate, consolidandu-și astfel poziția.
De asemenea, metalurgia aluminiului a înregistrat o expansiune de 8% în 2025, atingând o valoare totală de 5,57 miliarde de lei. O caracteristică remarcabilă este faptul că firmele care operează în domeniul aluminiului și produselor prelucrate au un grad de îndatorare cu mult inferior comparativ cu cei care activează în producția de materii prime, având o îndatorare de 0,55 ori cifra de afaceri versus 1,31 ori, în cazul producției primare.
Potrivit analizei CITR, provocările întâmpinate de sectorul european al oțelului, cauzate de costurile ridicate ale energiei și certificatelor de carbon, alături de concurența intensificată a importurilor, pot oferi, paradoxal, oportunități de dezvoltare pentru producătorii români. Acest lucru se aliniază programului european SAFE (Security Action for Europe), o parte esențială a planului Readiness 2030, care ar putea susține dezvoltarea în domeniul apărării.
România beneficiază de o alocare estimată de 16,7 miliarde de euro pentru acest program, care vizează finanțarea achizițiilor în domeniul apărării, iar regulile de eligibilitate favorizează produsele fabricate în Uniunea Europeană. Aceste condiții ar putea amplifica cererea pentru oţel și alte metale utilizate în echipamentele militare, infrastructură și industria de apărare, susținând dezvoltarea producătorilor locali, conform autorilor analizei CITR.
În concluzie, CITR subliniază că mecanismele de restructurare vor juca un rol esențial pentru companiile viabile, oferindu-le posibilitatea de a-și recâștiga capacitatea de investiție și eligibilitatea pentru accesarea fondurilor europene.
