Modelul de creștere: trebuie evitată o confuzie
Recent, la reuniunea AAFB (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari) din luna iunie a acestui an, s-a adus în discuție epuizarea modelului de creștere economică din România, susținându-se opinii fundamentate în acest sens. Ultimul raport anual al Băncii Naționale a României conține o secțiune notabilă care abordează competitivitatea și decalajele tehnologice care afectează economia națională, subliniind și implicațiile că AI (inteligența artificială) poate accentua aceste probleme. Este de menționat că asemenea dezbateri sunt relevante nu doar în România, ci și la nivel internațional.
Întrebări privind creșterea economică viitoare
Întrebările legate de înlăturarea decalajelor în dezvoltare sunt de lungă durată, ținând cont de episoadele de succes, dar și de stagnare sau regres în economia globală. Exemplele economiilor emergente, în special cele din Asia, ilustrează cum anumite țări, precum China și Coreea de Sud, au reușit să depășească capcana venitului mediu prin rate semnificative de investiție și economisire. Alte economii emergente, însă, au traversat parcursuri mai complicate, evidențiind vulnerabilități structurale persistente. Această dinamică a fost discutată de-a lungul timpului în contextul „dependenței de cale” care afectează țările din America Latină.
Relația centru-periferie în economia globală
Istoric, economia globală a prezentat o relație de tip centru-periferie cu asimetrii variabile. În urmă cu câțiva ani, Davide Furceri de la FMI a vorbit despre dificultățile economiilor emergente în depășirea capcanei venitului mediu, accentuând importanța acumulării de capital și calitatea instituțiilor. Dinamica economică poate fi explicată prin acumularea de capital și câștiguri de productivitate, deși anumite aspecte rămân confuze, cum ar fi ceea ce Elhanan Helpman numește rezidualul lui Solow.
Provocările globalizării
Globalizarea, promovată de instituțiile financiare internaționale după Al Doilea Război Mondial, a evidențiat și efectele negative, inclusiv crizele financiare. O problemă care a îngrijorat liderii din țările dezvoltate este dezindustrializarea din Vest, corelată cu dezvoltarea rapidă a economiilor emergente, cum ar fi China, ceea ce a dus la o schimbare în balanța de putere industrială și tehnologică globală. Exemplele din Asia arată cum aceste țări au reușit să creeze avantaje competitive prin politici industriale active. Astfel, vocile care solicită măsuri protecționiste și strategii industriale în SUA și Europa au devenit din ce în ce mai frecvente.
Diferențele din cadrul Uniunii Europene
Interiorul Uniunii Europene există, de asemenea, o relație centru-periferie, deși procesele de convergență au fost evidente în țările din centrul și estul Europei care au aderat după anul 2004. Aceste țări au beneficat de fonduri structurale și de coeziune care recunosc nevoia de a aborda decalajele de dezvoltare. Uniunea Europeană reprezintă o variantă europeană a globalizării, cu caracteristici distincte în ceea ce privește instituțiile și reglementările comune, precum și cu o bancă centrală unică.
Provocările și nevoile României
În acest context, România se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent semnificative. Deficitele macroeconomice ale țării sunt rezultatul unor politici economice deficitare, în timp ce slăbiciunile instituționale și corupția exacerbează problemele structurale. De asemenea, emigrarea tinerilor reprezintă o pierdere majoră de capital uman, o problemă inevitabilă dat fiind diferentialele de venituri și dezvoltare. Această dezvoltare haotică a condus la inegalități între regiuni și a ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului de creștere economică românesc.
Priorități pentru viitor
În concluzie, corecția fiscală este o necesitate urgentă și nu trebuie amânată în favoarea reformării modelului de creștere. Directorii economici trebuie să se concentreze pe creșterea veniturilor fiscale și combaterea evaziunii fiscale, care rămân sub nivelul mediu din UE. România trebuie să evite capcana deficitelor mari, mai periculoasă decât capcana în care se află venitul mediu. Este esențial ca țara să investească în educație și cercetare, având în vedere mediul competitiv din Uniunea Europeană, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.