FORUMUL GLOBAL AL NICOTINEI: RESTRICȚIILE EXCESIVE POT FAVORIZA PIAȚA NEAGRĂ
Experții reuniți la cea de-a 13-a ediție a Forumului Global al Nicotinei (GFN) au subliniat că politicile prohibitive în domeniul produselor ce conțin nicotină pot avea repercussions economice, sociale și de sănătate publică care diferă semnificativ de intențiile inițiale. Tema principală a discuțiilor din acest an a fost „Prohibiția și sănătatea publică”, oferind o platformă pentru analiza efectelor restricționării accesului la alternativele de consum fără combustie, considerate adesea cu risc mai redus.
Un punct central al dezbaterilor a fost concluzia că limitarea accesului la produse precum țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină contribuie, paradoxal, la menținerea celei mai dăunătoare forme de consum al nicotinei – fumatul. Participanții au subliniat că una dintre cele mai semnificative consecințe neintenționate ale acestor politici restricționate este extinderea comerțului ilicit. Conform informațiilor prezentate, aproximativ 71% din comerțul mondial cu țigarete electronice apare pe piața neagră. Această tendință nu doar că încurajează activitățile infracționale, dar provoacă și pierderi economice, fără a reduce cu adevărat prevalența fumatului.
Arielle Selya, expert în domeniul comportamentului și al reducerii riscurilor asociate consumului de nicotine, a discutat despre cum multe politici sunt elaborate cu o concentrarea excesivă pe riscurile posibile, în special cele întâmpinate de tineri, ignorând beneficiile comparative și schimbările comportamentale observate în rândul populației. Selya a provocat participanții să-și reconsidere întrebările critique legate de aceste politici, sugerând că ar trebui să se axeze nu doar pe potențialele riscuri, ci și pe comparația cu impactul negativ al fumatului tradițional.
Relația dintre percepțiile publicului și reglementările a fost, de asemenea, un subiect de mare interes. Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog și expert în sănătate publică, a subliniat confuzia comună între dependența de nicotină și efectele dăunătoare ale fumatului. Potrivit lui, dovedit științific, dependența este într-adevăr generată de nicotină, dar bolile asociate sunt cauzate în principal de arderea tutunului. Farsalinos a adus la cunoștință că, datorită percepțiilor eronate, chiar și specialiști din domeniul sănătății pot influența negativ politicile publice, care la rândul lor determină fumătorii să nu adopte alternativele cu risc redus.
El a adăugat că utilizatorii produselor alternative (cu risc redus), în special cei care au renunțat la fumat, se confruntă frecvent cu presiunea unor narațiuni alarmiste, adesea eronate, care contribuie la confuzie și la o întoarcere la fumat, în loc să-i sprijine să rămână la alternativele mai puțin periculoase. De asemenea, un studiu recent a arătat că peste 75% dintre profesioniștii din domeniul sănătății din Grecia consideră nicotina un factor esențial în apariția cancerului pulmonar legat de fumat, deși nicotina nu este clasificată ca fiind carcinogenă. Aceasta demonstrează nevoia urgentă de corectare a acestor percepții greșite, care fie unintentionat, fie deliberat, protejează comerțul cu țigări tradiționale.
În timpul desfășurării sesiunilor dedicate științei și reglementării, reprezentanții din industrie au pledat pentru o comunicare bazată pe dovezi și politici de reglementare diferențiate, în funcție de nivelul de risc. Carrie Wade, Senior Manager pentru Implicarea Științifică în cadrul British American Tobacco (BAT), a evidențiat impactul pozitiv pe care produsele fără fum îl pot avea. Deși aceste produse pot provoca dependență și nu sunt lipsite de riscuri, ele oferă nicotină fără compușii toxici care rezulta din arderea tutunului. Wade a susținut că un cadru de reglementare proporțional cu riscurile fiecărei categorii de produse, împreună cu o comunicare clară din partea autorităților de sănătate publică, poate să încurajeze fumătorii să facă tranziția spre alternative mai sigure. În concluzie, statele care au permis accesul la produse fără combustie, în baza dovezilor științifice, au înregistrat o scădere semnificativă a prevalenței fumatului în comparație cu cele care au aplicat politici restrictive.
Concluziile dezbaterilor din cadrul GFN 2026 subliniază necesitatea ca politicile publice să fie echilibrate și susținute de dovezi științifice solide. Experții au subliniat că reglementările eficiente trebuie să reflecte diferențele de risc dintre diversele produse și să ia în considerare comportamentul consumatorilor, asigurând astfel protecția sănătății publice fără a limita accesul la alternativele cu risc redus, care sunt vitale în procesul de combatere a fumatului pe plan global.
