România, în clubul bogaților: Aderarea la OCDE și perspectivele economice
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) are potențialul de a aduce țării noastre un impact financiar semnificativ, estimat la 3,5 miliarde de euro anual, cu condiția ca Guvernul să implementeze reformele propuse de organizație și să evite majorarea impozitelor. Această analiză a fost realizată de Blocul Național Sindical (BNS) care a prezentat studiul intitulat ‘Efectul OCDE. Aderarea României la OCDE’.
România intenționează să finalizeze procesul de aderare până în anul 2026, la patru ani după inițierea negocierilor și aproape trei decenii după țări precum Polonia sau Ungaria. De până acum, România a reușit să închidă 24 din cele 25 de capitole necesare pentru negocieri, fiind aproape de finalizarea evaluării privind Deschiderea Pieței, iar Consiliul OCDE va decide, prin consens, dacă va invita România să devină cel de-al 39-lea membru al organizației.
Beneficiile și condițiile aderării
Studiul BNS dezvăluie că aderarea la OCDE oferă o oportunitate majoră pentru economia românească, dar subliniază că aceste beneficii nu sunt automate și depind direct de capacitatea statului de a implementa reforme structurale credibile și de a îmbunătăți eficiența instituțiilor publice.
Conform unei informări realizate de Ministerul Afacerilor Externe, aderarea ar putea contribui cu aproximativ 1% din PIB la creșterea economică anuală. Aceeași cercetare indică faptul că respectiva aderare poate atrage investiții străine directe de circa 3,5 miliarde euro anual și poate reduce costurile de finanțare ale datoriei publice cu aproximativ 840 milioane euro anual, datorită diminuării primei de risc asociate României.
Reforme esențiale și provocări
Este important de menționat că aceste beneficii sunt condiționate de realizarea unor reforme esențiale, printre care se numără reducerea deficitului bugetar pe o traiectorie credibilă, diminuarea decalajului de TVA și îmbunătățirea calității instituțiilor publice. Absența acestor reforme ar putea reduce semnificativ efectele favorable ale aderării, iar România ar risca să transforme un obiectiv strategic într-un succes formal fără impact real.
Una dintre concluziile principale ale studiului este că România deține deja resurse suficiente pentru a-și consolida situația fiscală fără a transfera costurile asupra populației prin noi majorări de taxe. Estimările sugerează că prin combaterea muncii nedeclarate și diminuarea evaziunii fiscale în domeniul TVA, veniturile suplimentare ar putea depăși 5% din PIB, suficient pentru a acoperi deficitul structural necesar corectării în cadrul procedurii europene de deficit excesiv.
Riscuri asociate și apelul la reforme responsabile
BNS atrage atenția că recomandările OCDE sunt adesea distorsionate în spațiul public ca justificare pentru creșterea impozitelor. Realitatea, însă, arată că organizația promovează în principal consolidarea eficienței administrației fiscale în colectarea impozitelor existente și combaterea evaziunii fiscale. Autoritățile ar putea, din păcate, să înlocuiască reformele structurale cu creșteri de taxe, afectând astfel competitivitatea economică și puterea de cumpărare a populației.
În vederea aderării României la OCDE, liderii sindicali subliniază că acest proces trebuie să fie un punct de plecare pentru modernizarea administrației și consolidarea economiei, nu o justificare pentru transferarea costurilor ajustării fiscale asupra contribuabililor, care deja își îndeplinesc obligațiile fiscale corecte.
Mesajul central al studiului
Concluzionând, ‘Efectul OCDE’ nu provine din simpla aderare, ci din reformele esențiale care trebuie să o însoțească. România poate atrage mai multe investiții, reduce costurile de finanțare și îmbunătăți competitivitatea economică exclusiv prin modernizarea administrației fiscale și consolidarea instituțiilor, nu prin impunerea unor noi poveri fiscale asupra contribuabililor.
În contextul acestor dezbateri, BNS a organizat o întâlnire pe tema ‘Efectul OCDE’, care a avut ca scop analiza impactului potențial al aderării asupra economiei, guvernanței și dezvoltării pe termen lung a României, eveniment la care au participat personalități cheie precum Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, și reprezentanți ai Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare.
