Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România în cădere liberă
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a atins valori minime alarmante, semnalând o stagnare economică difuză. Conform declarațiilor lui Adrian Codirlaşu, președintele Asociației, acest indicator a mai înregistrat scăderi semnificative și în anii 2012, 2018 și 2020. Începând cu 2024, s-a menținut o tendință de scădere, sugerând incertitudinea care caracterizează ecosistemul economic românesc, cu recesiuni tehnice pe parcurs.
Codirlaşu a mai evidențiat că recesiunea tehnică și prognoza unei creșteri modeste a PIB-ului reflectă dificultățile economice curente. În 2012, de exemplu, indicatorul a fost afectat de o criză politică, în timp ce în 2018, preocupările privind naționalizarea fondurilor de pensii au dus la o altă scădere a încrederii. De asemenea, fluctuațiile cauzate de pandemia de coronavirus și evenimentele recente, cum ar fi războiul din Ucraina, au contribuit la scăderea drastică a acestor valori.
În actualul context, Codirlaşu a menționat că PIB-ul românesc ar putea intra într-o zonă negativă, anticipând o recesiune ușoară în acest an. De asemenea, el a subliniat ajustările prevăzute pentru evoluția cursului de schimb, cu un nivel anticipat de 5,35 lei pentru un euro pe următoarele 12 luni. Inflația rămâne, de asemenea, o problemă persistenta, estimările indicând o menținere a acesteia în jurul valorii de 7%.
Conform președintelui CFA România, deficitul bugetar contribuie la inflația ridicată, o problemă structurală majoră. El a explicat că, pentru a ameliora situația economică, este esențial să fie reduce deficitul prin scăderea cheltuielilor, deoarece o creștere a veniturilor ar determina o presiune inflaționistă suplimentară.
În luna mai, indicatorul de Încredere Macroeconomică a înregistrat o scădere semnificativă de 7,7 puncte, ajungând la valoarea de 30,5 puncte. De asemenea, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 9,3 puncte, iar cel al anticipaţiilor a scăzut cu 6,8 puncte, situație ce reflectă aversiunea generală față de riscuri, atât externe cât și interne. Această scădere a încrederii este îngrijorătoare, având în vedere influența depreciării leului asupra anticipațiilor de creștere economică.
Proiecțiile pentru inflația pe orizontul de 12 luni sugerează o ușoară creștere, cu unii participanți așteptând să observe o stagnare a prețurilor, în timp ce alții se așteaptă la o majorare. Aproximativ 71% dintre respondenți anticipă o depreciere a leului, în timp ce doar 29% prevăd stagnarea acestuia.
În cadrul sondajului, 53% dintre analiști consideră că prețurile proprietăților rezidențiale vor stagna anul acesta, iar 47% anticipează o scădere. Aceasta reflectă un sentiment general de precauție față de viitorul pieței imobiliare. În ceea ce privește deficitul bugetar prognozat pentru 2026, estimările indică o reducere minimă, de aproximativ 0,2 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,2% din PIB.
Anticipările de creștere economică pentru 2026 au suferit o ajustare considerabilă, ajungând la o valoare medie de -0,1%, subliniind astfel riscurile ridicate de recesiune. Datoria publică este estimată să crească la 61% din PIB, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiei pe termen lung.
Nu în ultimul rând, în contextul intensificării tensiunilor internaționale, participanții la sondaj au fost consultați și despre evoluțiile așteptate ale prețului petrolului Brent, estimările înregistrând o medie de 99 dolari/baril pentru următoarele 12 luni. Aceste date sunt obținute dintr-un sondaj realizat lunar de Asociaţia CFA România, un instrument valoros de măsurare a anticipațiilor economice ale analiștilor pentru viitorul economic al țării.
