Plătim mai mult doar pentru etichetă? Adevărul despre prețul laptelui la raft, spus de Consiliul Concurenței
Un raport recent al Consiliului Concurenței aduce în discuție o întrebare esențială pentru consumatori: de ce plătim mai mult pentru laptele vândut sub branduri de producător în comparație cu cel comercializat sub mărcile private ale retailerilor? Conform studiului, laptele din ambalaje de marcă privată poate fi, din punct de vedere calitativ, identic cu cel al brandurilor recunoscute, ceea ce ridică semne de întrebare asupra motivelor care determină aceste variații de preț.
În 2025, diferența medie de preț pentru un litru de lapte cu 3,5% grăsime soldat sub marcă proprie, comparativ cu echivalentul de brand, a fost de 0,6 bani, rezultând într-un procent de 11%. Datele referitoare la preț reflectă o constanță și în perioada anterioară, cea mai semnificativă diferență având loc în anii 2015-2016, când laptele comercializat ca marcă privată costa între 2,1 și 2,3 lei, în timp ce laptele de brand se vindea între 3 și 3,1 lei.
Acele variații de preț sunt esențiale pentru consumatori, în special într-un context economic în care bugetele se restrâng. Din perspectiva importanței prețului în decizia de cumpărare, analiza oferită de Consiliul Concurenței reiterează interconexiunea prețurilor celor două categorii de lapte, cu un coeficient de corelație impresionant de 0,94, indicând o reacție similară a ambelor tipuri de produse la presiuni externe.
Specialiștii subliniază că motivul pentru care mărcile private sunt, în general, mai ieftine decât cele de brand se leagă de structura costurilor și strategiile de marketing diferite folosite de procesatori. Mărcile de producător investesc sume considerabile în campanii publicitare, promovare și designul ambalajelor, toate acestea reflectându-se în prețul final al produsului. În contrast, mărcile private beneficiază de o strategie comercială mai simplă, axată pe ocuparea unui spațiu de vânzare favorabil în magazine, fără cheltuieli de marketing la fel de mari.
Mai mult, brandurile private sunt adesea livrate în volume mari direct către depozitele retailerilor, ceea ce optimizează distribuția și reduce costurile. Această abordare permite procesatorilor să își planifice producția mai eficient, bazându-se pe contracte care garantează vânzări constante și volume mari. Astfel, chiar și cu marje de profit mai reduse, procesatorii pot menține fabricile funcționând la capacitate maximă, asigurându-se că nu pierd o parte semnificativă din piață.
În concluzie, raportul Consiliului Concurenței arată că, deși prețurile diferă între mărcile private și cele de brand, aceste diferențe de costuri nu se datorează neapărat calității inferioare a produsului. Mai degrabă, ele reflectă strategii comerciale distincte și tipuri diferite de cheltuieli asociate cu marketingul și distribuția, ceea ce invită la o reconsiderare a modului în care facem alegerile de cumpărare.