Inadecvența creșterilor bugetare propuse pentru România conform PE
Parlamentul European a exprimat ferm nemulțumirea față de creșterile valorice propuse pentru România în cadrul noului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Această opinie a fost reiterată de eurodeputatul Siegfried Mureșan, care subliniază faptul că reducerile planificate la capitolele esențiale dedicate competitivității și apărării sunt o decizie eronată.
Detalii ale propunerii financiare și reacții
Mureșan a evidențiat că, dintre elementele favorabile incluse în propunerea recentă a Președinției cipriote a Consiliului UE, se numără păstrarea fondurilor de coeziune, o victorie rezultată din presiunea exercitată de Parlamentul European și de statele membre care susțin importanța acestor fonduri. Totuși, el a accentuat că, deși se preconizează mici creșteri pentru țările beneficiare de fonduri de coeziune, inclusiv pentru România, aceste majorări sunt insuficiente, reprezentând doar câteva sute de milioane de euro per stat membru.
Critica asupra reducerilor bugetare
Eurodeputatul a reamintit poziția adoptată în aprilie de Parlamentul European, care prevedea o majorare cu peste 10% a viitorului buget al UE, echivalând cu aproximativ 6 miliarde de euro suplimentare pentru România. Mureșan a subliniat că reducerea totală a bugetului, estimată la aproximativ 2%, rafinat prin tăieri nejustificate în domeniul competitivității și securității naționale, este o greșeală gravă în prezentul context geopolitic.
Continuarea negocierilor bugetare
Mureșan a anunțat intenția de a persevera în negocierile pentru a adapta forma finală a bugetului european mai aproape de poziția Parlamentului European, solicitând Consiliului UE să adopte rapid mandatul de negociere. Aceasta ar permite începerea discuțiilor finale fără întârzieri, cu scopul de a adopta bugetul până la sfârșitul anului.
Propunerea Comisiei Europene
Comisia Europeană a avansat un buget multianual estimat la 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, incluzând inițiative de reformă semnificative a instrumentelor de finanțare ale Uniunii. Totodată, se propune o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, o măsură contestată de un grup de 17 state membre, inclusiv România.
Contextul negocierilor viitoare
Înăuntrul discuțiilor care vor preceda întâlnirile necesare din cadrul Consiliului UE și Consiliului European la următoarea dată stabilită, Președinția cipriotă a prezentat o variantă de compromis. Aceasta, deși menține majoritatea reducerilor pentru agricultură și coeziune, introduce creșteri modeste pentru anumite state beneficiare și propune o diminuare a dimensiunii totale a bugetului.
