Întârzierile trenurilor Alstom Coradia: O analiză detaliată
Un raport recent al Asociației Pro Infrastructură (API) evidențiază o problemă semnificativă legată de trenurile noi Alstom Coradia Stream care operează din Gara de Nord din București. Dintr-un total de peste 2250 de plecări, au fost semnalate peste 190 de întârzieri, fiecare depășind 5 minute, ceea ce cumulează aproape 5000 de minute de întârziere.
Analiza API subliniază faptul că, deși fiabilitatea operațională a trenurilor este considerată normală, călătorii experimentează ore de așteptare pe peron. Într-un interval de un an și jumătate, s-au efectuat peste 4500 de curse cu flota de 12 unități noi, dar multe plecări întâmpină întârzieri cauzate în principal de necesitatea resetărilor tehnice și intervențiilor la rame.
Un exemplu relevant este incidentul din 8 mai, când trenul IR 16023, pe ruta Timișoara-Brașov-București, a frânat brusc la o viteză de 100 km/h, urmat de o resetare a ramei. Mai mult, trenul a plecat din București cu o întârziere de 57 de minute. API subliniază că astfel de situații nu sunt izolate, fiind identificate 30 de plecări din stația de formare cu întârzieri mai mari de o oră, dintre care majoritatea se concentrează pe rame specifice, numărul 2, 3, 4, 6, 8, 9 și 13.
Un aspect remarcabil este că întârzierile nu se înregistrează la începutul traseului, ci mai degrabă la stația de formare, ceea ce sugerează probleme sistemice în ceea ce privește mentenanța și pregătirea trenurilor la București. Aceasta ridică un semn de întrebare: de ce Alstom nu începe procesele de mentenanță mai devreme, cu 2-3 ore înainte de plecarea trenurilor?
În ciuda faptului că mentenanța trenurilor este esențială, aceasta nu ar trebui să afecteze călătorii, care sunt nevoiți să aștepte pe peron în timp ce Alstom investighează problemele tehnice. API cere o clarificare transparentă din partea Alstom, ARF și CFR Călători în legătură cu sursa acestor întârzieri, care pot varia de la resetări ale ramei, probleme software, până la indisponibilitatea materialului rulant.
Deși incidentele în mers sunt mai rare, se sugerează că software-ul trenurilor nu este suficient de matur pentru condițiile din rețeaua feroviară românească. De asemenea, trenurile sunt sensibile la variațiile de tensiune și la zonele neutre din catenară, unde alimentarea electrică se întrerupe temporar.
În concluzie, în ciuda îmbunătățirilor aduse de flota nouă de trenuri, experiența reală a călătorilor nu corespunde întotdeauna așteptărilor, fiind afectată de întârzierile generate de mentenanța necorespunzătoare. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la această analiză, evidențiind nevoia urgentă de transparență și eficiență în managementul rețelei feroviare.