Efectul opririi complete a centralei nucleare de la Cernavodă: Importuri masive și cel mai mare preț spot al energiei din Europa
Oprirea ambelor unități nucleare de la Cernavodă generează efecte semnificative asupra sistemului energetic național. Importurile de energie au crescut semnificativ în perioada în care sursele regenerabile nu sunt disponibile, sprijinind astfel un consum, care oricum era deja scăzut. În plus, prețul mediu al zilei de pe piața spot atinge cote record, devenind cel mai ridicat din Europa.
În dimineața zilei de duminică, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată complet de la rețea, în timp ce Unitatea 2 fusese oprită anterior, ceea ce înseamnă că România va rămâne fără energie nucleară timp de trei săptămâni. Reîncadrarea Unității 2 în sistemul energetic național este programată pentru 1 iunie, dar până atunci, consecințele opririi sunt deja evidente.
Lipsa celor 1.400 MW de energie constante, proveniți de la unitățile de 700 MW de la Cernavodă — cele mai puternice generatoare din sistem — este resimțită acut, mai ales în intervalele de consum scăzut, în care parcurile fotovoltaice nu funcționează. Consecutiv, România este obligată să recurgă la importuri masive de energie electrică, chiar și în contextul unei producții hidro în creștere, care nu compensează necesarul energetic.
În vârful de consum din seara precedentă, la ora 21:35, când consumul era estimat la doar 6.000 MW, importurile de energie s-au dovedit a fi principalul contributor, cu aproximativ 2.200 MW, urmate de centralele hidro care furnizau 2.100 MW. Această tendință a importurilor a continuat și în dimineața zilei, când sursele fotovoltaice au început să contribuie la rețeaua națională.
Pe parcursul săptămânii trecute, se anticipa o perioadă de stres pentru sistemul energetic național, având în vedere că Unitatea 2 de la Cernavodă urma să fie reluată, însă indisponibilitatea a fost extinsă din cauza opririi unităților nucleare și a mai multor grupuri termo care sunt momentan inactive, atât din motive planificate cât și din cauza avariilor.
Centrala Petrom de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, funcționează acum la jumătate din capacitate până pe 30 iunie, în urma unei opriri programate. De asemenea, Electrocentrale București a suspendat funcționarea uneia din unitățile sale de 186 MW până în luna august, pentru reparații după un incendiu. Două grupuri de la CET Sud, fiecare de câte 100 MW, sunt de asemenea oprite, unul fiind scoasă din funcțiune programat iar celălalt din cauza unei avarii. Singurul grup activ la centrala veche de la Iernut a Romgaz, având 188 MW, este, de asemenea, oprit temporar pentru reparații.
În ziua de astăzi, prețul mediu pentru energia electrică pe piața pentru ziua următoare de la București a atins suma de 730 lei/MWh, echivalentul a 140 euro/MWh, fiind astfel cel mai înalt preț zilnic din întreaga Europă. Acest lucru se reflectă în prețuri ridicate pe tot parcursul zilei, inclusiv în intervalele cu o producție solară considerabilă, contrazicând tendințele anterioare unde prețurile scăzuseră până la zero sau chiar negative în această perioadă a anului. Aceasta este, evident, o consecință a opririi reactoarelor nucleare.
Situația din România a generat presiuni și în piețele energetice învecinate, precum Ungaria și Bulgaria, unde se înregistrează prețuri comparabile. Aceasta provine din interconectarea fizică dintre piețele spot, amplificând impactul asupra economiilor din regiune.
Așadar, efectele opririi centralei nucleare de la Cernavodă sunt resimțite nu doar pe plan național, ci și pe piețele internaționale, reflectând astfel fragilitatea și vulnerabilitatea sistemului energetic românesc în fața unor astfel de evenimente critice.