Veste bună de la Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar a scăzut masiv, la sub jumătate față de anul trecut
După primele luni ale anului 2026, deficitul bugetar al României a coborât la puțin peste 1%, o scădere semnificativă față de aproape 2,3% înregistrat în primul trimestru al anului precedent. Acest trend ascendent este rezultatul măsurilor adoptate de Guvern, în special prin majorarea impozitelor, deși impactul asupra cheltuielilor rămâne în continuare modest.
Conform unei declarații oficiale a Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele trei luni ale anului 2026 a evidențiat un deficit de 21,09 miliarde de lei, adică 1,03% din PIB, comparativ cu 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2025. Această îmbunătățire reflectă atât creșterea veniturilor, cât și controlul mai strict al cheltuielilor, concomitent cu menținerea unei dinamici robuste a investițiilor publice, majoritar finanțate din fonduri europene.
În primele două luni din 2026, deficitul înregistrat a fost de 14,23 miliarde lei, echivalând cu 0,70% din PIB. Ministerul a raportat venituri totale de 158,76 miliarde de lei în acest interval, marcând o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă a anului 2025. Această avansare a fost determinată în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele pe proprietate.
Incasările nete din TVA au fost de 33,63 miliarde de lei, cunoscând o creștere notabilă de 17,7%, susținută prin accelerarea veniturilor brute din TVA, care au crescut cu 20,3% datorită modificărilor aduse cotelor, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 miliarde lei, comparativ cu 8,29 miliarde lei în primul trimestru din 2025, oferind o lichiditate suplimentară în economie.
Impozitul pe salarii și venit a generat în primele trei luni încasări de 17,97 miliarde de lei, marcând o creștere de 19%, susținută în special de impozitul pe dividende, care a crescut cu 53%, dar și de avansul de 7,6% al impozitului pe salarii, influențat de eliminarea anumitor facilități fiscale în sectoare precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
În total, contribuțiile de asigurări s-au ridicat la 53,28 miliarde de lei, o creștere de 7%, depășind astfel progresul fondului de salarii de pe piața muncii. Aceasta evoluție indică atât extinderea bazei impozabile, cât și o transferare mai mare către Pilonul II de pensii, cu un deficit semnificativ mai mic față de primele luni ale anului 2025.
Veniturile din accize au atins un total de 10,95 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,2% față de anul anterior, susținute în principal de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an). De asemenea, rambursările de la Uniunea Europeană au crescut substanțial, ajungând la 13,20 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 43,5% comparativ cu anul trecut.
Pe partea de cheltuieli, acestea au fost de 179,85 miliarde de lei în primele trei luni ale anului curent, înregistrând o descreștere nominală de 2,8% față de aceeași perioadă a anului anterior. În proporție din PIB, aceste cheltuieli s-au redus de la 9,7% la 8,8%, cu 0,9 puncte procentuale mai puțin decât anul precedent.
Cheltuielile de personal s-au ridicat la 40,85 miliarde de lei, marcând o scădere de 1,28 miliarde lei în comparație cu primul trimestru 2025. Această reducere s-a datorat limitării sporurilor și a cheltuielilor salariale pentru perioada 2025-2026, unde ponderea acestor cheltuieli în PIB a scăzut la 2%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă anterioară.
De asemenea, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut la 23,56 miliarde lei, cu o îmbunătățire de 5,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Acest lucru este reflectat în plățile efectuate prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru decontarea medicamentelor în cadrul programelor naționale de sănătate.
Investițiile de capital, inclusiv plățile pentru proiectele de dezvoltare din surse externe și interne, au totalizat 21,67 miliarde lei, dintre care 74,92% au provenit din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027. Aceste sume sunt esențiale pentru continuarea proiectelor sprijinite prin asistență financiară nerambursabilă și prin împrumuturi ce fac parte din PNRR.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut, menținându-și o pondere constantă de 0,7% din PIB. În ceea ce privește asistența socială, sumele alocate de 63,54 miliarde lei au scăzut cu 0,2% comparativ cu anul precedent, având în vedere măsurile implementate prin Legea nr. 141/2025.
Bugetul pentru 2026 este construit pe baza prognozei de creștere a economiei de 1%, cu un deficit estimat de 135,684 miliarde lei, corespunzând la 6,2% din PIB, ceea ce ar putea evidenția necesitatea implementării unor măsuri suplimentare de control bugetar în perioada următoare.