„Grupul lui Stiglitz” solicită impozit pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice
Un organism internaţional, co-prezidat de premiantul Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz, a lansat recent un apel pentru introducerea unui impozit pe profiturile excepţionale realizate de companiile din sectorul energetic. Aceasta cerere vine ca urmare a creşterii preţurilor la energie provocate de conflictele din Orientul Mijlociu, fiind considerată o măsură „eficientă” din punct de vedere economic.
Comisia Independentă pentru Reforma Impozitării Internaţionale a Afacerilor (ICRICT) a subliniat necesitatea acestei măsuri, declarând că impozitul ar trebui să se aplice profiturilor obţinute în urma crizelor, nu investigaţiilor în sector. De asemenea, această abordare nu ar genera presiuni inflaţioniste asupra consumului de energie, susţin cei de la ICRICT, în contextul unei compuneri economice care devine din ce în ce mai fragilă.
Încă din timpul pandemiei de Covid-19, ICRICT a promovat ideea unui mecanism permanent care să fie activat automat atunci când preţurile depăşesc un anumit prag stabilit. Această necesitate este evidentă în condiţiile unei creşteri rapide a preţurilor petrolului şi gazelor, declanşată de escaladarea tensiunilor între Statele Unite, Israel şi Iran, ce a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz – o rută esenţială pentru o cincime din energia mondială.
Organizaţia a afirmat că „profiturile excepţionale” constituie un transfer de venituri susţinut generat de constrângeri de aprovizionare, care se vor menţine pe termen lung, chiar şi după încheierea conflictelor. Consecinţele acestei situaţii nu sunt de neglijat; preţurile crescute influenţează grav lucrătorii, fermierii şi ţările care depind de importurile de combustibili fosili, în timp ce un mic grup de corporaţii mari obţin super-profituri în detrimentul lor.
În plus, având în vedere că inflaţia cauzată de această situaţie se extinde pe întregul lanţ de aprovizionare industrială, organizaţia ICRICT avertizează că impactul ar putea fi devastator, afectând bunuri esenţiale precum îngrăşămintele şi alte materiale critice. Aceasta ar putea conduce la o spirală periculoasă a costurilor, care ar putea avea consecinţe severe în viitorul apropiat.
Un alt aspect îngrijorător este că băncile centrale, confruntate cu această criză profundă, ar putea fi nevoite să majoreze ratele dobânzilor, fenomen ce ar încetini considerabil creşterea economică globală.
Pe de altă parte, la începutul lunii aprilie 2026, cinci state membre ale Uniunii Europene – Germania, Austria, Spania, Italia şi Portugalia – au solicitat la rândul lor introducerea unui impozit pe profiturile excepţionale realizate de companiile energetice, susţinând că această măsură ar trebui adoptată sub imperativul acestor provocări economice fără precedent.
