Home Analize & OpiniiMăsurile de reacție la noul șoc energetic nu ar trebui să afecteze procesul de consolidare bugetară.

Măsurile de reacție la noul șoc energetic nu ar trebui să afecteze procesul de consolidare bugetară.

by M Daniela

Măsurile de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare – Consiliul Fiscal

Potrivit academicianului Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, adoptarea de măsuri pentru a răspunde noului șoc energetic nu ar trebui să compromită procesul de consolidare bugetară. Declarația a fost făcută în cadrul introducerii celei de-a 21-a ediții a Raportului de analiză a convergenței intitulat „România – Zona Euro Monitor”, care se axează pe impactul recent al crizei energetice.

Dăianu a subliniat că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât cel preconizat, de 7,65% din PIB comparativ cu ținta de 8,4% din PIB stabilită la ultima rectificare din noiembrie 2025. Acest rezultat pozitiv a fost realizat datorită restructurării programului PNRR, prin conversia împrumuturilor în granturi, dar și prin reducerea cheltuielilor cu personalul și a subvențiilor, în paralel cu creșterea anumitor venituri bugetare.

Guvernul României își propune un deficit cash de 6,2% din PIB pentru anul în curs, iar Dăianu a afirmat că nu este necesară introducerea de noi taxe, în afară celor incluse în pachetele de măsuri existente. Acesta a accentuat că măsurile care vizează șocul energetic nu trebuie să compromită eforturile de consolidare fiscală.

Un aspect esențial menționat este că datoria publică a României a ajuns în jur de 60% din PIB, o creștere semnificativă față de 39% în 2019. Această evoluție devine o vulnerabilitate crucială, având în vedere ratele de împrumuturi pe care statul român le întâmpină. Dăianu a avertizat că în absența corecțiilor fiscale, datoria publică ar putea să ajungă aproape de 80% din PIB în următorii câțiva ani.

Academicianul a salutat decizia Guvernului de a menține plafonarea tarifului pentru gazele naturale în 2026 și de a extinde plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Totodată, el a menționat că intervenția statului în contextul impactului generat de războiul din Orientul Mijlociu trebuie să fie bine gândită. Aceasta trebuie să prioritizeze nu doar consolidarea bugetară, ci și sprijinirea sectoarelor esențiale, precum agricultura și transportul, și să asigure că ajutoarele acordate sunt temporare, utilizând profiturile rezultate din creșterea prețurilor la energie pentru a compensa persoanele și companiile care au cea mai mare nevoie de asistență.

O parte relevantă a discuției s-a concentrat asupra viitorului, mai ales asupra provocărilor după 2026, inclusiv în ceea ce privește continuarea reducerii deficitului public. Dăianu a subliniat că, printr-o gestionare mai bună a veniturilor fiscale și prin controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal, deficitul ar putea scădea sub 4% din PIB în următorii ani.

Pe de altă parte, Dăianu a avertizat că obținerea unor venituri fiscale mai mari, prin colectarea mai eficientă a impozitelor, este o „bătălie” crucială de dus în România, subliniind că acest lucru va testa atât voința politică, cât și abilitatea de a înfrunta grupuri de interese care se opun reformelor necesare. Un nivel scăzut al veniturilor fiscale reprezintă o chestiune de securitate națională, având în vedere presiunile constante asupra bugetului public și sănătatea economică a țării.

Consolidarea fiscală este totodată imperativă pentru îmbunătățirea ratingului suveran al României. Dăianu a reamintit că, în cazul în care deficitul rămâne în jurul valorii de 6% din PIB, evaluarea actuală a ratingului va rămâne stabilă, dar ar putea suferi deteriorări în lipsa unor măsuri corective pentru stabilizarea datoriei publice.

În concluzie, Dăianu a clarificat că aderarea României la zona euro nu poate fi realizată atâta timp cât nu sunt îndeplinite condițiile de deficit bugetar mic, inflație controlată și o datorie publică sustenabilă. În acest sens, problemele cu care se confruntă România nu se datorează strict non-apartenenței la zona euro, ci sunt rezultatul unor erori în politica fiscală și bugetară pe termen lung.

You may also like

Leave a Comment