Home Actualitate ProfesionalăCe va urma pentru prețuri în lunile viitoare și care sunt principalele riscuri pentru România – prognoze BNR privind inflația

Ce va urma pentru prețuri în lunile viitoare și care sunt principalele riscuri pentru România – prognoze BNR privind inflația

by M Daniela

Estimările BNR pentru inflație și riscurile economice în România

Previziunile recente ale Băncii Naționale a României (BNR) sugerează că rata anuală a inflației va experimenta o creștere semnificativă în perioada martie-iunie 2026. Această tendință, care este mai alarmantă decât estimările anterioare, se datorează în principal scumpirii combustibililor, provocate de creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, un factor care generează incertitudini majore pentru economia românească.

Deși rata inflației a scăzut în primele două luni ale anului 2026, atingând 9,31% în februarie de la 9,69% în decembrie 2025, această tendință de descreștere a fost parțial contrabalansată de creșterile pe segmentele de prețuri la produsele din tutun și combustibili. Principalul motor al scumpirilor rămâne prețul energiei electrice și a gazelor naturale, care, după cum se preconizează, va influența în mod direct puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea economică generală.

Un alt indicator important, rata anuală a inflației CORE2, a încetat să crească la începutul anului 2026, înregistrând o mică scădere la 8,3% în februarie, comparativ cu 8,5% în decembrie 2025. Această diminuare este rezultatul unor efecte de bază care contribuie la dezinflație, precum și a unei scăderi a prețurilor anumitor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor. Cu toate acestea, incertitudinile rămân ridicate, având în vedere volatilitatea piețelor internaționale și impactul crizelor geopolitice.

Pe de altă parte, activitatea economică a evidențiat o comprimare de 1,9% în trimestrul IV 2025, ceea ce sugerează o întărire a deficitului de cerere agregată. Această scădere se aliniază cu o reducere a PIB-ului de doar 0,2% față de aceeași perioadă a anului anterior, cu impact semnificativ asupra consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, formarea brută de capital fix a continuat să crească, iar exporturile au început să își recapete avântul, evidențiind astfel zonele de reziliență în fața crizei economice.

În primele luni ale anului 2026, deși există indicii ale unei redresări lente a activității economice, există totuși îngrijorări privitoare la intențiile de angajare și la dinamica salariilor, care par să fie afectate de criza energetică și de incertitudinile economice generate de situația din Orientul Mijlociu.

Riscuri și incertitudini pe termen lung pentru România

Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală generează riscuri semnificative pentru perspectiva economică a României. Efectele acestor fenomene ar putea afecta atât puterea de cumpărare a consumatorilor, cât și profiturile companiilor, influențând astfel evoluția inflației și a economiilor la nivel european și mondial. Adaptarea rapidă la aceste schimbări externe este vitală pentru întărirea stabilității economice interne.

În acest context, absorbția eficientă a fondurilor europene devine esențială pentru contracararea efectelor negative generate de consolidarea bugetară și de conflictele externe. Implementarea rapidă a reformelor structurale, inclusiv cele legate de tranziția energetică, este crucială pentru menținerea echilibrului și stimularea creșterii economice pe termen lung.

În ceea ce privește politica monetară, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% în ședința din 7 aprilie 2026, ca măsură de precauție în fața acestor incertitudini. Monitorizarea constantă a mediului economic și adaptarea strategiilor de politică monetară sunt esențiale pentru atingerea stabilității prețurilor și a unei creșteri economice sustenabile în România.

You may also like

Leave a Comment