PENURIE DE GAZ ÎN CEA MAI MARE ŢARĂ DIN LUME. INDIA ÎȘI ÎNCHIDE BUCĂTĂRIILE
Războiul din Iran a generat o criză acută de gaz petrolier lichefiat (GPL) în India, cea mai populată naţiune a lumii, care depinde în proporţie de 54% de importurile realizate prin Strâmtoarea Ormuz. Această situaţie a fost reportată de agenţia EFE, subliniind impactul sever asupra populaţiei. AGERPRES aduce la cunoştinţă că oamenii sunt forţaţi să se confrunte cu dificultăţi extreme în obţinerea acestui combustibil esenţial în viaţa de zi cu zi.
Monika Devi, o femeie de 50 de ani din Noida, un oraş satelit al capitalei New Delhi, a declarat că a stat la coadă pentru o butelie de gaz timp de o săptămână. În fiecare dimineaţă, ea se trezeşte la ora 3:00, îşi ia butelia goală şi se îndreaptă spre un punct de distribuţie unde, în trecut, putea obţine uşor gaz. Din păcate, la fel ca multe alte persoane aflate în rândul a peste 200 de oameni, Monika pleacă de fiecare dată fără să-şi îndeplinească necesităţile. “Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, afirmă ea, mărturisind că câştigă aproximativ 6.000 de rupii (în jur de 65 de dolari) pe lună, făcând curăţenie în case.
Autorităţile din New Delhi au menţinut, în încercarea de a proteja cei 1,4 miliarde de locuitori, preţul intern al gazului la aproximativ 900 de rupii (9,72 dolari) pe butelie. Totuşi, oficialii neagă existenţa unei penurii, compania de stat Indian Oil Corp îndemnând publicul să “ignore zvonurile” referitoare la criză. În ciuda acestui fapt, cozile la punctele de distribuţie se lungesc pe zi ce trece.
Un alt tânăr, Vivek Yadav, de 22 de ani, a petrecut ore întregi în zadar încercând să obţină o butelie pentru familia sa, după ce au rămas fără. El a relatat: „Nu pot merge la muncă, aşa că am fost nevoit să împrumut bani de la un prieten pentru ca familia mea să poată supravieţui. În loc să mâncăm patru roti (pâini), acum mâncăm doar două.”
Economistul Santosh Mehrotra, profesor la Universitatea din Bath, subliniază că cel mai grav afectate sunt persoanele defavorizate. Acesta explică faptul că persoanele înstărite au acces la conducte de gaz, în timp ce cei din clasa de mijloc pot păstra butelii de rezervă. De asemenea, s-a intensificat activitatea pieţei negre, unde vânzătorii informali cer de până la patru ori preţul reglementat pentru o butelie.
În lupta împotriva revânzării ilegale, autorităţile au iniţiat peste 3.000 de raiduri, pe lângă 1.200 de inspecţii surpriză la companiile de distribuţie. Shishir Priyadarshi, preşedintele Fundaţiei de Cercetare Chintan, explică: “Războiul restricţionează oferta, iar plafonarea preţurilor limitează răspunsul pieţei. Când ambii factori sunt combinaţi, penuriile devin inevitabile, iar pieţele informale intervin pentru a satisface cererea.”
Pe fundalul crizei, la coada din Noida, mulţimea îşi arată frustrările, unii dând vina pe guvernul lor, alţii pe Iran sau pe Statele Unite, dar toţi sunt de acord că această situaţie energetică este fără precedent în ultimele decenii. Fayazul Haque, un bărbat în vârstă de 63 de ani, a afirmat că “situaţia este mai gravă decât în timpul pandemiei”.
De la începutul conflictului din Iran, doar şase nave indiene au reuşit să traverseze Strâmtoarea Ormuz. În paralel, guvernul indian îşi intensifică eforturile diplomatice pentru a asigura comerţul cu combustibil. Priyadarshi concluzionează: “Conflictul cu Iranul a demonstrat fragilitatea logisticii energetice globale, în special pentru ţări precum India, care depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Această criză ar trebui să servească drept un semnal de alarmă.”