Super-ooperațiune militară pentru extragerea uraniului din Iran, planificată de Trump
Administrația fostului președinte american Donald Trump explorează posibilitatea unei acțiuni militare în Iran, având ca obiectiv extragerea a aproximativ 450 de kilograme de uraniu. Acest detaliu a fost raportat de publicația The Wall Street Journal (WSJ), care citează surse oficiale din cadrul guvernului american. La data de 30 martie 2026, publicația EFE a surprins intensitatea discuțiilor din interiorul Casei Albe referitoare la această acțiune, care rămâne, deocamdată, neconfirmată.
Se estimează că această operațiune, care implică desfășurarea de trupe americane pe teren, ar putea genera o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu, mai mult decât ceea ce Casa Albă și-a anticipat inițial. Conform informațiilor, o astfel de acțiune ar putea să expună forțele militare americane la represalii directe din partea Iranului, ceea ce ar aduce riscuri considerabile.
Într-o declarație recentă, președintele Trump a exprimat, fără a detalia planul operațional, că Rusia oferă „pulbere nucleară”, referindu-se la resursele OFICIALILOR iranieni. Iranul a recunoscut că deține în jur de 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la un procentaj de 60%, ceea ce se apropie de pragul de 90% necesar pentru producția de arme nucleare. Autoritățile de la Teheran subliniază că nu urmăresc acest obiectiv, totuși, atât Statele Unite, cât și Israelul își exprimă dubiile cu privire la sinceritatea acestor afirmații.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) semnalează, de asemenea, că din 2019 îi este refuzat accesul la instalațiile nucleare din Iran, sugerând că uraniul îmbogățit ar putea fi localizat în două dintre cele trei situri atacate de SUA și Israel în iunie anterior. Aceste locații sunt considerate critice și includ un complex de tuneluri în Isfahan și un depozit în Natanz.
În scenariul unei intervenții, trupele speciale americane ar necesita să călătorească în regiunile respective, unde sunt de așteptat atacuri din partea rachetelor sol-aer și dronelor iraniene. Odată ajunse, forțele ar trebui să securizeze zona pentru a permite echipelor tehnice să exploreze locul, căutând dăcă există mine sau capcane în jur.
Experții consultanți de la WSJ sugerează că materialul nuclear ar putea fi depozitat în aproximativ 40-50 de cilindri, similari celor utilizați în scufundări, urmați de încărcarea acestora în containere de transport pentru a fi transportate cu camioanele. Durata estimată a acestei operațiuni ar putea atinge o săptămână, iar realizarea unei baze aeriene provizorii pentru evacuarea uraniului ar implica riscuri foarte mari.
Generalul în rezervă Joseph Votel, fost lider al Comandamentului Central al SUA și al unității de Operațiuni Speciale americane, a subliniat că acest tip de operațiune nu poate fi executat rapid, ci implică o planificare minuțioasă și o abordare mult mai complexă.
Ca opțiune alternativă, Statele Unite ar putea opta pentru negocieri pentru a obține uraniul îmbogățit de la Iran, un precedent având loc în 1994, când un asemenea material a fost extras din Kazahstan, precum și în 1998 din Georgia.
În replică, oficialii iranieni au emis un avertisment dur, amenințând că orice operațiune terestră americană va duce la o „capturare umilitoare” a trupelor, care ar putea deveni „hrană pentru rechinii din Golful Persic.”