Ţinta de deficit de 6,2% pentru 2026 are toate şansele să fie atinsă – Adrian Negrescu, consultant economic
Adrian Negrescu, consultant economic, a exprimat optimismul său cu privire la atingerea ţintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, subliniind că acest obiectiv este realizabil dacă se menţin creşterea veniturilor şi un control strict asupra cheltuielilor bugetare.
Negrescu a subliniat, în comunicările sale recente, că execuţia bugetară pe primele două luni ale anului a înregistrat un deficit nominal de 14,23 miliarde de lei, echivalent cu 0,70% din PIB. Această tendinţă pozitivă este susţinută de creşterea încasărilor din taxe, dar şi de o gestionare eficientă a cheltuielilor de stat.
„Este esenţial ca Guvernul să continue această politică de restrângere a cheltuielilor. Dacă trendul pozitiv al veniturilor se menţine, atingerea ţintei de deficit bugetar de 6,2% devine o posibilitate realistă,” a afirmat consultantul pe pagina sa de Facebook.
În contextul previziunilor optimiste, Negrescu a avertizat, însă, asupra riscurilor economice, menţionând că o nouă inflaţie, în special în sectorul carburanţilor şi gazelor, ar putea genera o contracţie economică semnificativă, ceea ce ar putea necesita rectificări bugetare.
Analizând execuţia bugetară în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nu poate fi ignorată îmbunătăţirea considerabilă a finanţelor publice. De exemplu, deficitul de 30,24 miliarde de lei înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent, a fost redus cu 0,88 puncte procentuale din PIB.
Consultantul a explicat că veniturile au crescut cu 15,7%, atingând cifra de 103,73 miliarde de lei pentru primele două luni ale anului 2026, iar motorul acestei creşteri îl reprezintă gradul de colectare mai eficient la nivelul ANAF. Acesta a evidenţiat încasările nete din TVA, care au crescut cu peste 20% faţă de anul trecut, iar restituirile de TVA către firme au avut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, ajungând la 7,22 miliarde de lei.
În această dinamică, eliminarea facilităţilor fiscale din anul anterior s-a resimţit în creşterea încasărilor din impozitele pe venituri și salarii, cu un avans de 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei. Această schimbare a adus beneficii semnificative, în special pentru angajaţii din sectoare precum construcţiile, agricultura, industria alimentară şi IT, care acum plătesc impozite complete.
O altă sursă importantă de venituri pentru guvern a venit din rambursările de la Uniunea Europeană, care au totalizat 8,28 miliarde de lei, o creştere considerabilă de aproape 88% faţă de anul anterior.
Pe partea cheltuielilor, Guvernul a înregistrat o scădere controlată, cheltuielile totale fiind de 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% faţă de 2025. Cea mai mare parte din acest buget a mers către asistenţa socială, statul alocând 43,18 miliarde de lei pentru pensii şi ajutoare, cu o creştere modestă de sub 1% faţă de anul anterior.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, acestea au fost de 27,13 miliarde de lei, mai puţin cu aproape un miliard de lei comparativ cu primile luni din 2025. Economiile bugetare sunt rezultatul măsurilor de restricţii asupra angajărilor şi a sporurilor.
Negrescu a subliniat şi importanţa investiţiilor, statul având alocate 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, mare parte din această sumă provenind din fonduri europene. Această execuţie bugetară, pozitivă în contextul economic actual, ridică speranţe pentru un viitor mai stabil financiar.
