Planul Berlinului de a instala o rețea de sateliți militari stârnește îngrijorare în Parlamentul European
Planurile Germaniei de a dezvolta o rețea de sateliți militari, în valoare de 10 miliarde de euro, care să funcționeze independent de un program european similar, au generat reacții îngrijorătoare în rândul europarlamentarilor. Aceștia trag semnale de alarmă cu privire la riscul de suprapunere, costuri suplimentare și fragmentarea eforturilor de apărare ale Uniunii Europene, conform unor informații furnizate de Reuters.
Inițiativa Germaniei, care colaborează cu companiile Rheinmetall, OHB și Airbus, se alătură sistemului IRIS2 al blocului comunitar, un proiect valorând 10,6 miliarde de euro, ce reprezintă un element central în strategia de autonomie în apărare a Uniunii. Reprezentanții Parlamentului European subliniază că aceleași resurse financiare ar putea fi mai eficient utilizate într-un program comun, pentru a consolida capacitatea de apărare colectivă, mai ales având în vedere scăderea sprijinului american sub conducerea fostului președinte Donald Trump.
„Dacă Germania dezvoltă acum o structură pur națională care să nu fie integrată în IRIS2, există riscul subminării structurilor europene existente,” a afirmat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European. Planul german include plasarea a 100 de sateliți în orbită terestră joasă (LEO), destinați exclusiv comunicațiilor militare, iar proiectul european vizează implementarea a 290 de sateliți până în 2029, cu scopul de a crea un sistem de comunicații unificat bazat pe tehnologia spațială.
Analiștii notează că sistemul militar propus de Germania ar folosi o tehnologie asemănătoare celei utilizate de platforma Starshield a lui Elon Musk, care a avut un rol crucial în asigurarea comunicațiilor pentru Ucraina pe câmpul de luptă. Deși ambele proiecte sunt comparabile ca dimensiune cu rețeaua Starshield, IRIS2 – care va include și comunicații comerciale – va fi totuși mult mai mic în comparație cu cei aproximativ 10.000 de sateliți din rețeaua Starlink.
Un purtător de cuvânt al autorităților germane a declarat că Berlinul monitorizează atent evoluția proiectului IRIS2, care ar putea să completeze inițiativele naționale în domeniile de apărare. De asemenea, sistemul german a fost conceput pentru a răspunde unor nevoi specifice ale armatei germane, cu cerințe și parametrii de performanță diferiți față de cei ai sistemului IRIS.
Disensiunile dintre prioritățile naționale ale Germaniei și viziunea colectivă a Uniunii Europene evidențiază complexitatea alinierii suveranității, costurilor și coerenței strategice în cadrul celor 27 de state membre. Strack-Zimmermann a subliniat că o infrastructură paralelă ar putea genera „structuri duplicate, standarde fragmentate și, în cele din urmă, un impact strategic redus, în contextul amenințărilor crescânde la adresa securității, în special în urma conflictului din Ucraina.”
„Compatibilitatea, conectivitatea și integrarea europeană sunt cruciale în acest context,” a adăugat ea, insistând asupra necesității ca proiectele naționale să fie aliniate cu cadrele institucionale ale Uniunii Europene. În plus, Italia examinează posibilitatea de a crea o rețea de sateliți LEO pentru scopuri militare și civile, însă acest proiect se află în faza incipientă, fiind mai puțin avansat decât inițiativa germană.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a menționat că nu comentează despre investițiile individuale ale statelor membre, subliniind că acestea sunt responsabilități naționale. „Contribuind la IRIS2, statele membre pot participa la un efort comun european, beneficiind de resurse și expertiză colectivă. Acest lucru facilitează dezvoltarea tehnologiilor avansate de comunicații prin satelit și permite abordări mai eficiente la scară largă” a adăugat el.
Critici la adresa inițiativei germane vin și din partea unor parlamentari europeni și germani, care pun sub semnul întrebării și aspectele economice. „Contribuabilul german va plăti, în final, factura,” a avertizat Jeanne Dillschneider, raportor al Partidului Verde la Comisia de Apărare a Bundestagului. De asemenea, Christophe Grudler, europarlamentar din partidul Renew Europe axat pe apărare și politică spațială, a insistat asupra riscurilor ineficienței: „Fragmentarea nu este niciodată cea mai eficientă utilizare a resurselor publice,” a spus el, adăugând că „o constelație mai mică, izolată, ar avea limitări în ceea ce privește acoperirea și scalabilitatea.”
Totuși, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) sprijină inițiativa Berlinului, argumentând că având în vedere capacitățile potențialilor adversari de a distruge sateliții, redundanța în domeniul militar nu este o risipă, ci o necesitate absoultă a unei politici de securitate națională responsabile, conform purtătorului de cuvânt al AfD, Ruediger Lucassen.
Marco Fuchs, directorul general al OHB, a adăugat că IRIS2 nu oferă specificațiile necesare pentru dezvoltarea unei rețele poutnru scopuri militare. „Oferile unei soluții militare reale nu poate fi realizată printr-o simplă închiriere de la companii private, așteptând doar evoluția pieței,” a spus el, subliniind importanța abordărilor specializate.
În ciuda sprijinului pentru IRIS2, analiștii evidențiază că implementarea completă a sistemului nu este așteptată până în anii 2030, cu argumentul că este imperativ ca Europa să grăbească dezvoltarea capabilităților de apărare. Grudler a conchis că este improbabil ca soluțiile naționale să rezolve deficitele de securitate în mod mai rapid decât un efort coordonat la nivel european.
