CURTEA DE JUSTIȚIE A UE VALIDEAZĂ INTERDICȚIILE PENTRU HUAWEI, DAR PUNE CONDIȚII. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU ROMÂNIA
Statele membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a interzice utilizarea echipamentelor Huawei în rețelele de telecomunicații, invocând motive legate de securitatea națională. Această decizie trebuie să fie ghidată de principii de proporționalitate, susținută de dovezi concrete și supusă controlului judecătoresc, conform unui aviz emis pe 19 martie 2026 de avocatul general al Curții de Justiție a UE, Tamara Ćapeta. Avizul provine dintr-un litigiu inițiat în Estonia, unde autoritățile au considerat echipamentele Huawei ca fiind un risc pentru securitate.
Cazul, referit sub numărul C-354/24 Elisa Eesti, este semnificativ deoarece testează limitele derogărilor de securitate națională în domeniul infrastructurii critice. În acest context, instanțele estoniene au respins cererea operatorului telecom finlandez Elisa de a utiliza echipamentele Huawei în rețeaua sa din Estonia, acoperind atât tehnologiile 2G-4G, cât și 5G. Aceasta a condus la sesizarea Curții de Justiție a UE, care a fost întrebată despre compatibilitatea unui astfel de mecanism cu regulamentele europene.
Avocatul general Ćapeta a propus ca statele membre să aibă dreptul de a exclude echipamentele din rețelele telecom din cauza riscurilor percepute la adresa securității naționale. Totuși, este esențial ca fiecare decizie să fie supusă evaluării judecătorești pentru a verifica legitimitatea și proporționalitatea măsurii adoptate. Mesajul principal al avizului subliniază că invocarea securității naționale nu poate permite eludarea legislației europene, iar măsurile naționale trebuie să fie conforme cu dreptul UE.
Un aspect important al avizului prevede că restricțiile asupra companiilor de telecomunicații nu le conferă automat dreptul la despăgubiri, decât în cazul în care suprasarcina financiară impusă acestora devine disproporționată. Deși Curtea de Justiție a UE nu este obligată să urmeze sfatul avocatului general, acesta este, de obicei, respectat. O decizie finală este anticipată în lunile ce urmează.
În acest context, avizul european deschide posibilitatea unor inițiative legislative în discuție la nivelul UE, care ar putea interzice utilizarea echipamentelor Huawei și ZTE în rețelele de telecomunicații europene. Comisia Europeană are în vedere implementarea unui cadru legal care ar impune eliminarea acestor echipamente pe baza considerentelor legate de securitate națională și suveranitate digitală.
CAZUL ROMÂNIEI
România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care a interzis explicit utilizarea echipamentelor chinezești în rețelele 5G. Pe 21 februarie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a respins cererea grupului Huawei cu privire la utilizarea echipamentelor sale în aceste rețele, o decizie formalizată printr-un act semnat de premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, și publicată în Monitorul Oficial.
Decizia urmărește un context legislativ mai amplu, existent din vara anului 2021, când România a semnat un Memorandum 5G cu Statele Unite, având ca rezultat adoptarea Legii 163/2021, ce vizează securitatea rețelelor 5G. Această lege are scopul de a limita posibilele riscuri generate de producătorii IT din China. Conform reglementărilor, echipamentele provenite de la un producător 5G care nu obține avizul CSAT pot fi utilizate în nucleul rețelelor telecom timp de maximum cinci ani, în timp ce celelalte echipamente pot fi folosite timp de șapte ani. Producători autorizați includ companii precum Ericsson, Samsung și Nokia.
La sfârșitul anului 2023, echipamentele chinezești constituiau aproximativ 44% din infrastructura 5G din România, o scădere semnificativă față de procentul de 61% din 2019, conform unei estimări a firmei daneze de consultanță Strand Consult. În ciuda acestor restricții, Huawei a contestat decizia în instanță și a solicitat anularea actului administrativ, dosarul fiind înregistrat la Curtea de Apel București. Compania susține că interdicția este discriminatorie și încalcă drepturile sale constituționale, amenințând chiar să sesizeze Curtea Constituțională a României. Cauzele specifice ale interdicției nu au fost divulgate, decizia CSAT rămânând clasificată.
Avizul recent al Curții de Justiție a UE apare într-un context delicat pentru acest dosar: dacă instanța europeană va confirma că interdicțiile sunt legitime doar în baza unor dovezi și sunt proporționale, atunci procesul intentat de Huawei împotriva statului român ar putea primi o nouă impuls, obligând autoritățile române să ofere, cel puțin parțial, explicații publice pentru decizia CSAT din 2024.
În ceea ce privește performanța financiară, afacerile Huawei Technologies în România au experimentat o scădere de 8% în 2024 comparativ cu anul precedent, atingând aproape 1,5 miliarde de lei, în timp ce profitul a scăzut cu 4%, ajungând la 53,27 milioane de lei, conform celor mai recente date disponibile din înregistrările financiare.
